15 ţări din UE primesc permisiunea de a depăşi limita deficitului pentru cheltuieli de apărare
Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au acordat, marţi, unui număr de 15 state membre dreptul de a deroga de la regulile fiscale ale blocului comunitar pentru a creşte semnificativ cheltuielile militare, informează Euronews.com.
„În acest moment critic, investiţiile în capacităţile noastre de apărare trebuie să rămână prioritatea principală. Activarea clauzei naţionale de derogare va permite statelor membre să majoreze cheltuielile pentru apărare, păstrând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice”, a declarat Stephanie Lose, ministrul afacerilor economice din Danemarca, ţară care deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE.
Ţările cărora li s-a aprobat activarea clauzei de derogare din Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC) sunt: Belgia, Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia.
Germania a solicitat, de asemenea, aplicarea unor reguli fiscale mai flexibile pentru domeniul apărării. Totuşi, Consiliul UE nu poate lua încă o decizie în acest sens, întrucât noul guvern de la Berlin, instalat în aprilie, nu a prezentat încă planul fiscal-structural pe termen mediu, care să includă investiţiile publice prioritare şi reformele planificate pentru următorii ani. Acest plan este aşteptat până la finalul lunii, iar votul privind cererea Germaniei este programat, cel mai probabil, în septembrie.
Termen-limită - 2030
Noua măsură permite statelor membre să crească cheltuielile pentru apărare cu până la 1,5% din PIB anual, timp de patru ani, fără a fi penalizate — chiar dacă acest lucru determină depăşirea pragului de deficit bugetar de 3% din PIB prevăzut în PSC.
Iniţiativa face parte din planul „Readiness 2030”, în valoare de 800 de miliarde de euro, care vizează intensificarea investiţiilor în apărare până în 2030. Comisia Europeană a estimat anterior că aproximativ 650 de miliarde de euro ar putea fi direcţionate către acest sector în următorii patru ani.
Toate cele 16 ţări UE care vor beneficia de această derogare sunt şi membre NATO — organizaţie care, la sfârşitul lunii trecute, a decis dublarea obiectivului de cheltuieli militare până la 5% din PIB, cu termen-limită anul 2035.
Noua ţintă reprezintă o provocare semnificativă pentru mai mulţi membri ai UE, printre care Belgia, Italia, Ungaria, România, Franţa, Polonia şi Slovacia — toate fiind deja vizate de proceduri privind deficitul excesiv, din cauza stării precare a finanţelor publice.
Malta şi, mai nou, Austria — ambele state membre cu statut de neutralitate — sunt, de asemenea, monitorizate atent în cadrul aceleiaşi proceduri.
Deşi derogarea pentru apărare nu atrage automat sancţiuni, cele nouă ţări vizate de procedura de deficit excesiv „rămân obligate să respecte regulile bugetare şi să-şi menţină angajamentul faţă de implementarea noului cadru de guvernanţă economică”, se arată în comunicatul Consiliului UE.
SAFE – al doilea pilon al reînarmării europene
Cele 27 de state membre ale UE analizează în prezent dacă vor participa la programul SAFE, cel de-al doilea pilon financiar major al planului de reînarmare europeană. Fiecare ţară trebuie să îşi prezinte proiectele şi cererile de finanţare până la sfârşitul lunii iulie, urmând ca, din 2026, Comisia să înceapă atragerea celor 150 de miliarde de euro necesare acestui program de pe pieţele financiare.
Noua cursă a înarmărilor din UE are loc în contextul unor avertismente venite din partea serviciilor de informaţii, care susţin că Rusia ar putea ataca o altă ţară europeană până la sfârşitul deceniului.
