11 state UE cer renunţarea la dreptul de veto în ceea ce priveşte politica externă

Unsprezece ţări membre ale Uniunii Europene încearcă să pună capăt a ceea ce numesc veto-uri “obstructive” în politica externă a blocului comunitar, îndemnând UE să analizeze înlocuirea principiului unanimităţii cu votul cu majoritate calificată.

Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Ţările de Jos, România, Spania şi Suedia au semnat o scrisoare comună adresată şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a relatat Euronews marţi, 1 septembrie.

“Cultura consensului din Uniune reprezintă o sursă importantă a legitimităţii sale. Prin urmare, continuăm să urmărim obţinerea consensului ori de câte ori este posibil”, au scris cele 11 ţări.

“Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că această cultură a consensului încurajează acţiunea comună, în loc să o împiedice – altfel vom avea legitimitate, dar nu şi forţă”.

Conform regulilor actuale ale UE, deciziile privind politica externă necesită, în general, aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre, ceea ce înseamnă că o singură ţară poate bloca o decizie susţinută de celelalte 26, potrivit Kyiv Post.

Semnatarii susţin că UE trebuie să acţioneze mai rapid şi mai eficient ca răspuns la intensificarea competiţiei strategice, a instabilităţii şi a provocărilor la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli.

5 principii pentru politică externă a UE

Cele 11 ţări au propus cinci principii pentru îmbunătăţirea procesului decizional al blocului:

- menţinerea cooperării sincere şi a solidarităţii reciproce;

- creşterea utilizării abţinerilor constructive în locul veto-urilor;

- evitarea legării deciziilor de politică externă de chestiuni substanţial fără legătură;

- analizarea opţiunilor prevăzute de tratatele UE pentru trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată;

- solicitarea unor “motive vitale, justificate” pentru a bloca o astfel de schimbare.

“Cadrul juridic pentru toate cele cinci principii există deja. Depinde exclusiv de noi să le punem în aplicare şi, astfel, să ne dezvoltăm politica externă”, se arată în scrisoare.

Propunerea ar putea presupune activarea aşa-numitei “clauze pasarelă” prevăzute la articolul 31 din tratatele UE, care permite trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe.

Susţinătorii schimbării afirma că aceasta ar accelera procesul decizional şi ar împiedica statele individuale să folosească dreptul de veto pentru a obţine concesii. Criticii susţin însă că o asemenea schimbare ar putea slăbi legitimitatea democratică, în timp ce statele UE mai mici consideră dreptul de veto o garanţie importantă pentru protejarea intereselor lor naţionale.

Propunerea se confruntă însă cu un obstacol major: trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată ar necesita, la rândul său, unanimitate. Prin urmare, ţările care se opun reformei ar putea să o blocheze.

Iniţiativă a căpătat amploare după înfrângerea fostului premier ungar Viktor Orban, al cărui guvern a folosit în mod repetat dreptul de veto al Ungariei pentru a bloca decizii ale UE.

Germania şi Franţa au discutat, de asemenea, un plan pentru consolidarea rolului Kajei Kallas, plasând-o în acelaşi timp sub supravegherea directă a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.