Bisericile Greco-Catolică şi Ortodoxă cer implicarea statului în diferendul retrocedărilor
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică îşi exprimă deschiderea de a colabora cu Biserica Ortodoxă şi cu autorităţile în rezolvarea diferendului legat de retrocedarea lăcaşurilor de cult, arătând că este nevoită să se adreseze justiţiei doar în situaţiile în care Biserica Ortodoxă refuză să îi restituie proprietăţile ce i-au aparţinut înainte de 1948, când a fost interzis cultul.
Precizarea vine după ce, vineri, Patriarhia Română s-a arătat îngrijorată în legătură cu încercarea Bisericii Greco-Catolice de a recupera în instanţă lăcaşurile de cult, casele parohiale şi cimitirele care au aparţinut ortodocşilor, susţinând că ambele culte trebuie să aibă "sprijinul statului în rezolvarea acestei probleme".
Pe de altă parte, Biserica Unită atrage atenţia că acele comisii mixte de dialog, care ar fi putut rezolva diferendele locale fără a se mai recurge la justiţie, nu funcţionează din cauza refuzului Bisericii Ortodoxe de a accepta retrocedarea, chiar şi în localităţile în care există două sau mai multe biserici, cea construită de greco-catolici fiind în unele cazuri închisă.
"Statul român are datoria morală şi competenţa de a legifera restituirea proprietăţilor confiscate Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist. Soluţiile reparatorii trebuie găsite împreună cu Biserica Unită, victima abuzului din 1948, şi nu împotriva ei", menţionează Biserica Greco-Catolică într-un comunicat transmis AGERPRES.
Totodată, se precizează că, în instanţă, Biserica Unită solicită numai recuperarea acelor bunuri care i-au fost confiscate. Mai exact, de la repunerea sa în drepturi, în 1989, Biserica Greco-Catolică a recuperat în instanţă 21 lăcăşuri de cult din cele 2.588 confiscate în 1948. "Cele două Biserici nu moştenesc un patrimoniu imobiliar comun, fiecare dintre ele fiind titulara unui drept distinct de proprietate", susţine sursa citată.
Biserica Greco-Catolică arată că, în cele mai multe cazuri, a rămas "nedreptăţită", întrucât nu a putut recupera cele mai multe proprietăţi şi i s-a interzis şi posibilitatea de a celebra alternativ în lăcaşurile care i-au fost confiscate, în prezent folosite exclusiv de ortodocşi.
Până în momentul suprimării cultului, în 1948, nu au existat diferende patrimoniale între Biserica Unită şi cea Ortodoxă, argumentează Biserica Greco-Catolică.
Diferendele dintre cele două Biserici s-au acutizat după redeschiderea dezbaterii la proiectul de lege 368/2007, iniţiativă legislativă care prevede ca Biserica Greco-Catolică să îşi poată primi bunurile proporţional cu numărul credincioşilor şi nu totalitatea deţinută înainte de 1948, când acest cult a fost considerat în afara legii.
La sfârşitul lunii ianuarie, arhiepiscopul greco-catolic a solicitat sprijinul statului în rezolvarea acestei probleme. Înaltul ierarh a adresat o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Emil Boc, prin intermediul căreia solicită retragerea proiectului de lege privind regimul juridic al bunurilor imobiliare aparţinând cultelor religioase ortodox şi greco-catolic din România, considerând că prin această iniţiativă legislativă se urmăreşte "o nouă desfiinţare a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică".
Proiectul de lege 368/2007, iniţiat de deputaţii democrat-liberali Daniel Buda, Ioan Oltean şi fostul deputat PD-L Augustin Zegrean (în prezent judecător la Curtea Constituţională - n.r.), prevede reglementarea regimului juridic al bunurilor imobiliare aparţinând cultelor religioase ortodox şi greco-catolic, "respectând principiul proporţionalităţii şi ţinându-se cont de realităţile concrete şi de situaţia existentă în România".
