Va mai fi Băsescu un actor important pe scena politică? Lăzăroiu analizează opţiunile

Sebastian Lăzăroiu
Sebastian Lăzăroiu (www.gov.ro)

Fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, a analizat, în cadrul unui editorial publicat pe contributors.ro, viitorul politic al fostului preşedinte Traian Băsescu, care tocmai şi-a epuizat cele două mandate permise de Constituţie. Va mai fi el un actor important pe scena politică? Şi dacă da, cum va reuşi asta, în contextul în care nu mai dispune de pârghiile prezidenţiale?

Un sondaj publicat recent arată că 30% dintre români îl consideră pe Traian Băsescu cel mai bun preşedinte al României după 1989, pe locurile următoare, în ordine, vin Iliescu şi Constantinescu.

"Aceste rezultate arată că Traian Băsescu are o bază solidă pentru a spera să rămână o voce puternică pe scena publică din România, spre deosebire de ceilalţi doi foşti preşedinţi, extrem de contestaţi în timpul mandatului şi la terminarea lui. Cifrele sunt însă înşelătoare. Traian Băsescu era puternic atunci când conducea o instituţie şi putea influenţa curentele de opinie sau avea pârghii să controleze deciziile altor instituţii", a declarat Sebastian Lăzăroiu.

În viziunea acestuia, pentru a rămâne jucător, Traian Băsescu are nevoie de un vehicul politic, asta dacă îşi doreşte să fie mai mult decât un "înţelept" al societăţii, loc pe care îl are asigurat doar prin experienţa şi realizările din cele două mandate.

"Fără un partid pe care să îl controleze, măcar din punct de vedere strategic, dacă nu şi managerial, e greu de crezut că fostul şef de stat ar putea să mai facă lucrurile să se întâmple. Poate fi el însuşi un rezervor de idei şi recomandări, poate aprinde speranţe şi inflama stări de spirit, dar nu poate produce efecte directe", a explicat acesta.

Cum PDL nu mai există din punct de vedere juridic, topindu-se în noul PNL, alături de foşti adversari ai lui Traian Băsescu, iar PSD nu poate fi o opţiune pentru un preşedinte declarat de centru-dreapta, Lăzăroiu este de părere că mai sunt doar două variante posibile: Partidul Mişcarea Populară sau un alt partid nou.

"Realist vorbind, este puţin probabil să se angreneze într-o nouă construcţie politică, odată ce a pariat deja pe un partid "de altă factură", PMP, care, fără îndoială, a dezamăgit prin performanţele sale electorale. Aşadar, e PMP sau nimic. Întrebarea rămâne care PMP?", se întreabă acesta.

Traian Băsescu şi PMP

Partidul Mişcarea Populară s-a născut în anul 2013, ca o tentativă de a absorbi energiile noi ale societăţii civile, dezamăgite de întreaga clasa politică, a susţinut fostul consilier al preşedintelui, menţionând că pe lângă figuri noi, care nu mai fuseseră înregimentate politic, partidul a atras şi foşti membri ai PDL (şi nu numai), "ceva mai hârşiţi în politica de cotloane a ultimilor 25 de ani."

"Un asemenea cocktail, pe care l-am mai văzut în timp şi la alte partide, în strădania lor de se primeni, a intrat repede în contrast cu aşteptările de pe scena publică. Adevărul e ca o majoritate, chiar şi relativă, a românilor, nu mai vrea jumătăţi de măsură, nu mai vrea camuflaje ieftine şi surogate", a adăugat Lăzăroiu.

Adevărata cădere a PMP a fost marcată, în opinia acestuia, de venirea Elenei Udrea, mai întâi ca simplu (dar vizibil influent) membru, apoi ca preşedintă aleasă a partidului.

"Ca personaj politic, Elena Udrea n-a demonstrat decât o ambiţie ieşită din comun. S-a dovedit o devoratoare de notorietate chiar cu preţul stridenţei, care subordonează orice obiectiv politic propriului narcisisim. În plus, fagocitează orice resursă politică pe care şi-o aproprie . Nu există alte calităţi care să o recomande ca lider politic. Dimpotrivă, Elena Udrea este exact opusul a ceea ce ar trebui să fie un lider politic. Prezenţa ei în fruntea PMP a alungat oameni, în loc să adune simpatizanţi. Rolul său dizolvant a fost atât de pregnant, încât efortul mediatic gigantic nu a putut să acopere semnele disoluţiei", a subliniat Lăzăroiu.

Semnul egalităţii între Elena Udrea şi PMP a pecetluit soarta partidului în anul electoral 2014: 6,2% la europarlamentare (cu Udrea cap de afiş) şi 5,1% la prezidenţiale, a arătat acesta, remarcând că nici măcar banii cheltuiţi pe promovarea electorală, nici prezenţa mediatică sufocantă, nici chiar susţinerea fără echivoc a Preşedintelui României, nu au putut compensa gravitaţia uriaşă a unui personaj politic lipsit de anvergură, dar plin de controverse prin legăturile dubioase în tot spectrul politic, dar şi în mediul de afaceri.

"În raport cu resursele puse în joc, performanţa electorală poate fi catalogată, fără emoţia de a greşi, drept catastrofală. O simplă comparaţie probatorie – Monica Macovei a obţinut un scor apropiat la prezidenţiale, cu o campanie în care raportul resurselor a fost, fără prea multă exagerare, cam de 1 la 100", a evidenţiat Lăzăroiu.

Fostul consilier consideră că, în aceste condiţii, şansele lui Traian Băsescu de a ridica PMP din zonă nerelevanţei spre un scor apropiat de potenţialul electoral propriu (25-30%) "sunt egale cu şansele unui atlet de a ridica în spate un elefant."

De altfel, legăturile Elenei Udrea cu diverse personaje aflate acum în arest au devenit tot mai notorii în ultimele luni. Un document recent publicat, aparţinând DNA, arată că doamna Udrea ar putea fi direct implicată în câteva operaţiuni dubioase cercetate acum de organele judiciare.

"Traian Băsescu nu este un naiv. Ştie foarte bine că numărul celor care îl acceptă şi ar susţine un partid moşit de el este de trei-patru ori mai mare decât numărul celor care acceptă un tandem Traian Băsescu-Elena Udrea. Electoratul pe care îl vizează PMP adună oameni extrem de autonomi în decizie şi cu exigenţe foarte ridicate. Cu greu a reuşit Monica Macovei să mobilizeze o parte din acest electorat. O altă parte a ieşit în al doilea tur de scrutin, motivată mai ales de acumularea unor abuzuri fără precedent ale PSD şi ale candidatului Victor Ponta. Un PMP fără Elena Udrea, păstorit de Traian Băsescu, are şanse să facă o mare surpriză la alegerile din 2016", a afirmat acesta.

Tandem surpriză Traian Băsescu-Monica Macovei

"Aş spune chiar mai mult decât atât – un tandem Traian Băsescu-Monica Macovei, sub umbrela PMP, ar putea să facă ravagii în clasa politică în următorii doi ani. Dar, desigur, acesta nu este decât un scenariu posibil. Animozităţile dintre cei doi, apărute mai ales după episodul numirii procurorilor din 2013, au instalat deja o răceală care nu poate fi depăşită decât prin pragmatism politic şi viziune pe termen lung. Paradoxal, nici Macovei şi nici Băsescu nu sunt lipsiţi de aceste două calităţi. Rămâne de văzut în ce măsură reactivarea lor ar putea duce la o nouă apropiere", a opinat Lăzăroiu.

Pentru a reveni în glorie, Lăzăroiu crede că Traian Băsescu nu are nevoie decât de două sau trei luni de tăcere, în sensul că absenţa sa va da şi mai mult relief unei clase politice lipsite de viziune, incapabile să definească direcţiile majore ale societăţii.

"Observatorii avizaţi ai scenei politice văd deja tendinţa partidelor de a se replia, după groaza pe care a stârnit-o valul civic mobilizat în 16 noiembrie. Cine îi ştie bine pe oamenii politici de la noi cunoaşte mecanismele prin care se feresc de curentele populare. Simulezi interesul şi empatizezi cu emoţia poporului în primele zile, faci nişte gesturi spectaculoase care vin în întâmpinarea curentului, adaugi uşoare bemoluri şi diezuri la vechiul discurs, după care revii în siguranţă la matcă", a punctat Lăzăroiu.

În absenţa unei mize directe, aşa cum a fost al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, "valul facebook", într-o sensibilă diminuare, nu poate fi reactivat decât de personaje cu voce puternică, cu valoare simbolică, aşa cum sunt Traian Băsescu şi Monica Macovei, este opinia acestuia. De asemenea, Lăzăroiu afirma că energia trebuie "vărsată" într-un recipient politic şi trebuie canalizată în câteva teme esenţiale, iar Traian Băsescu are avantajul că nu vorbeşte pentru prima oară despre ele - votul prin corespondenţă, reducerea numărului de parlamentari, liberalizarea pieţei politice, revizuirea Constituţiei, reorganizarea administrativ-teritorială, o nouă lege a sănătăţii sunt câteva din aceste teme.

Lăzăroiu crede că dacă nu există nicio voce credibilă care poate capitaliza pe aceste teme, ele vor fi magistral "omorâte" de actualele partide parlamentare. Fiecare va simula intenţia de a promova una sau alta în Parlament, dar, tacit, şi PSD şi PNL nu vor lăsa ca lucrurile să se şi întâmple, sfârşind prin a se acuza reciproc, într-un vacarm general, de obstrucţionarea legilor. Dacă există o ameninţare exterioară (un partid nou), PSD şi PNL ar putea să se plieze la rândul lor agendei publice.

"Un lucru e sigur. Traian Băsescu nu mai are aceeaşi forţă, ca la începutul mandatului, de a trage singur după el un partid sau o ţară. După zece ani de mandat, numărul contestatarilor săi este chiar mai mare decât numărul simpatizanţilor. Erodarea la putere şi-a spus cuvântul. Fără o echipă de oameni credibili, fără figuri noi, va fi mult mai greu să construiască acel vehicul politic, chiar eliberat de poverile care acum atârnă de el. Fostul preşedinte al ţării are marele avantaj că ştie să facă opoziţie, nu doar la actuala majoritate din jurul PSD, dar la întreaga clasă politică şi la întregul sistem", a subliniat acesta.

Unul din reproşurile care i s-au adus lui Traian Băsescu la finalul celor două mandate a fost moştenirea politică, iar acest reproş se referă mai degrabă "la vehicul şi nu la starea generală de spirit", explică fostul consilier, adăugând că românii sunt pregătiţi pentru un nou mod de a face politică, şi aici un merit îl are şi Traian Băsescu, dar nu au încă instrumentul şi liderii. Aceasta ar putea fi "ultima partitură" a fostului preşedinte înainte de intrarea în istorie.

"Cealaltă variantă pentru 2015 este că Traian Băsescu să rămână doar o voce singulară, un semnalizator neutru, care să îşi pună la dispoziţie experienţa şi claritatea discursului în construirea agendei publice. De pe această poziţie însă şansele de schimbare sunt mult mai mici. Niciun politician, niciun partid nu se va simţi ameninţat sau presat să promoveze un tip de agendă cetăţenească, dacă voturile rămân în acelaşi vas strâmt, iar dezamăgiţii stau în casă", a mai declarat Sebastian Lăzăroiu.