Umilinţă supremă: O instanţă a stabilit, în premieră, că CCR a încălcat legea şi Constituţia!

Sub conducerea lui Valer Dorneanu, la Curtea Constituţională s-ar fi instaurat ceea ce unii au numit "politica pumnului în gură", motiv pentru care avocata Elenina Nicuţ a decis să ia atitudine pe cont propriu. Nu a durat mult şi CCR a suferit o umilinţă greu de îndurat pentru instituţia teoretic garant al respectării Constituţiei.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

Prin hotărârea care stabileşte o serie de noi "reguli de redactare a opiniei separate sau concurente", CCR condusă de Valer Dorneanu a încălcat legea şi Constituţia României, a stabilit Curtea de Apel Bucureşti, într-un proces deschis de avocata Elenina Nicuţ.

Pe scurt, aşa cum explică şi Elenina Nicuţ pe pagina sa de socializare, avem de-a face cu o hotărâre a unei instanţe judecătoreşti, cu autoritate de lucru judecat, provizorie, dar ceva mai puternică, dată fiind forţa executorie din fond, care arată că CCR a încălcat legea şi Constituţia.

CCR, acuzat de derapaje

Sub conducerea lui Valer Dorneanu, CCR s-a remarcat printr-o serie de decizii controversate care au stârnit indignare în spaţiul public. După fiecare astfel de decizie, judecătoarea Livia Stanciu şi-a exprimat oficial nemulţumirea criticând dur abordarea majorităţii, însă acest lucru se pare că a deranjat destul de tare conducerea Curţii.

Astfel, pe 22 iunie, în Monitorul Oficial a apărut o hotărâre CCR semnată de Valer Dorneanu care stabileşte o serie de noi "reguli de redactare a opiniei separate sau concurente". Dacă aceste noi reguli nu sunt respectate, hotărârea îi conferă preşedintelui CCR posibilitatea să dispună nepublicarea opiniei. Cu alte cuvinte, Valer Dorneanu s-a transformat practic - potrivit criticilor - într-un fel de cenzor suprem al "disidenţilor" din cadrul instituţiei.

Imediat după publicarea acestei hotărâri şi după decizia Curţii de a nu trimite la Monitorul Oficial o opinie separată şi una concurentă formulată de Livia Stanciu la controversatele decizii nr. 392 [cazul Bombonica] şi 304 [privind interdicţia condamnaţilor de fi membri ai Guvernului], în spaţiul public au apărut critici la adresa hotărârii. În plus, CCR a primit din partea unor asociaţii ale magistraţilor şi din partea societăţii civile cereri de reconsiderarea a poziţiei Curţii privind regulile de redactare şi publicare a opiniilor separate şi concurente adoptate.

Alte voci i-au cerut lui Valer Dorneanu să consulte de urgenţă Comisia de la Veneţia în privinţa controversatei hotărârii, însă şeful CCR nu a mişcat nimic în acest sens.

Ofensiva Eleninei Nicuţ

În acest context, avocata Elenina Nicuţ a solicitat Curţii de Apel Bucureşti suspendarea hotărârii semnate de Valer Dorneanu. Potrivit ziare.com, instanţa i-a respins cererea pe motiv că reclamanta nu a putut dovedi urgenţa vătămării vreunui drept, însă motivarea este devastatoare pentru CCR.

Mai exact, instanţa a stabilit că CCR nu avea dreptul să impună niciun fel de regulă pentru redactarea opiniilor separate sau concurente şi nici nu avea dreptul să blocheze publicarea vreunei astfel de opinii în Monitorul Oficial.

În motivare, instanţa reţine că hotărârea respectivă nu reprezintă act jurisdicţional cum eronat afirmă CCR, ci un act administrativ cu caracter normativ. În acelaşi timp, atribuţiile jurisdicţionale ale Curţii sunt limitativ prevăzute în Legea 47 privind organizarea si funcţionarea CCR, iar respectiva hotărâre nu se înscrie în niciuna dintre ele.

Potrivit Curţii de Apel Bucureşti, menţiunea hotărârii că aceasta "priveşte atribuţiile jurisdicţionale ale CCR, circumscriindu-se exclusiv acestora" "exprimă doar punctul de vedere al emitentului care în cazul de faţă nu coincide cu natura juridică ce rezultă din prevederile legale ce reglementează activitatea CCR".

Instanţa de judecată consideră că hotărârea lui Valer Dorneanu este de o vădită nelegalitate şi enumeră prevederile din Legea 47 şi din Regulamentul CCR pe care le încalcă aceasta. Mai mult decât atât, CCR încalcă însăşi Constituţia, mai precis art 31 din legea fundamentală potrivit căruia:

" (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal".

Fiind un act administrativ, controversata hotărâre poate fi anulată de Curtea de Apel Bucureşti. Este pentru prima dată când o instanţă de judecată califică drept nelegală o hotărâre a Curţii Constituţionale.