UE ameninţă că blochează sancţiunile împotriva Iranului, sfidând poziţia SUA

Armata iraniană lansează o rachetă sol-aer dintr-o locaţie nedezvăluită în Iran, 13 noiembrie 2012.
Armata iraniană lansează o rachetă sol-aer dintr-o locaţie nedezvăluită în Iran, 13 noiembrie 2012. (AFP/Getty Images)

Uniunea Europeană se pregăteşte pentru un duel cu SUA, în condiţiile în care Bruxelles-ul ia în considerare adoptarea de noi măsuri pentru protejarea firmelor UE care fac afaceri în Iran în cazul în care preşedintele american Donald Trump decide să renunţe la acordul nuclear iranian din 2015 şi să reimpună sancţiuni dure împotriva Teheranului.

Statele europene, inclusiv Marea Britanie, au căutat modalităţi de a extinde comerţul cu Iranul începând cu 2016, când liderii mondiali au convenit să ridice majoritatea sancţiunilor economice asupra naţiunii din Orientul Mijlociu în schimbul unor limite stricte aplicate programului nuclear al acesteia.

Însă preşedintele Trump a promis că va reinstitui aşa-zisele sancţiuni “extrateritoriale” dacă Marea Britanie, Franţa şi Germania nu vor accepta să modifice ceea ce el a numit a fi “cel mai prost acord” încheiat vreodată.

Iranul a răspuns afirmaţiilor lui Trump, susţinând că politica acestuia este “distructivă” şi insistând ca SUA şi UE ar trebui să se asigure că acordul din 2015 este un succes înainte de a solicita să aibă loc negocieri pe alte probleme, precum programul de rachete balistice al Teheranului.

Trump a ameninţat în luna ianuarie că va retrage SUA din acordul nuclear, însă nu a mers până la capăt deocamdată şi a optat pentru extinderea acordului pentru alte 120 de zile.

Totuşi, el a avertizat că este “ultima şansă” a Europei pentru “a repara breşele teribile” ale acordului.

Aşa-numitele sancţiuni extrateritoriale se aplică firmelor străine care desfăşoară tranzacţii în dolari americani.

Şi din cauza faptului că sancţiunile se aplică şi în cazul în care operaţiunile implică companii non-americane, acesta au fost un motiv major care a împiedicat băncile şi companiile internaţionale să se întoarcă în Iran după încheierea acordului nuclear.

Reglementările stricte au permis autorităţilor americane să amendeze creditorul parizian BNP Paribas cu aproape 9 miliarde de dolari în 2014.

Banca a fost condamnată de o instanţă americană pentru încălcarea sancţiunilor în Iran, Sudan şi Cuba.

Luând cuvântul la o conferinţă “Euromoney” în Paris, Denis Chaibi, director în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, a afirmat că o posibilă opţiune pentru evitarea unei repetări a cazului BNP Paribas este aceea de a reactiva un sistem din 1996 pentru “blocarea reglementărilor”, care va proteja companiile.

“Ne uităm la mai multe posibilităţi. Nu este complicat să o facem pe cale juridică, în condiţiile în care instrumentul legal există şi nu necesită o dezbatere internă imensă”, a precizat el.

Reglementările acceptate în 1996 au fost aprobate ca o contramăsură la sancţiunile extrateritoriale americane împotriva Cubei, despre care statele UE au susţinut că au favorizat interesele americane în detrimentul suveranităţii europene.

Oficiali iranieni au declarat în repetate rânduri că ezitarea băncilor europene majore de a se întoarce în Iran a încetinit procesul de îmbunătăţire economică a ţării. Aceşti oficiali au cerut în mod constant liderilor UE să încurajeze companii europene să revină în Republica Islamică.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, i-a lăudat pe semnatarii UE ai acordului pentru că încearcă să îl menţină în viaţă. Însă el a cerut de asemenea un răspuns pe măsură dacă Trump va ordona ieşirea Statelor Unite din acordul nuclear.

Premierul britanic Theresa May i-a declarat anterior preşedintelui Trump că acordul nuclear are o “importanţă vitală pentru securitatea regională”.

Discutând cu Trump în octombrie 2017, May a precizat că acordul trebuie să fie “monitorizat cu atenţie şi implementat în mod corespunzător”.

Acordul JCPOA, semnat în 2015, este extrem de controversat, în special datorită faptului că unele dintre clauze sunt secrete. O parte a comunităţii de informaţii americane susţine că acestea permit eludarea, de către partea iraniană, a mecanismelor reale de verificare, permiţând construirea în secret a armamentului nuclear.

În plus, fosta administraţie a preşedintelui Barack Obama a fost acuzată la sfârşitul anului trecut că a sabotat o operaţiune de a opri grupul libanez Hezbollah să introducă droguri în SUA, pentru ca acordul nuclear cu Iranul să poată fi finalizat. Potrivit unui articol surprinzător publicat de Politico, Departamentul de Justiţie al fostului preşedinte Barack Obama ar fi facilitat operaţiuni ale grupului terorist libanez privind traficul de droguri şi spălarea de bani, blocând arestarea unor persoane cheie ale Hezbollah.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe