Turul marilor Tunuri, Partea a III-a (Video)

Parcul Lumea Copiilor, excavat de "investitori", martie 2015.
Parcul Lumea Copiilor, excavat de "investitori", martie 2015. (Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Un demers inedit şi totodată necesar al publicaţiei România Curată a readus recent în atenţia opiniei publice câteva din marile tunuri date în Bucureşti, oraş devenit, cu sprijinul autorităţilor şi politicienilor, un fel de paradis al rechinilor imobiliari.

Beneficiind de unii din cei mai informaţi "ghizi" din Bucureşti, dl Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi dna Simona Popescu, coordonator al proiectului Alianţa pentru o Românie Curată (ARC), zeci de jurnalişti, ONG-işti, reprezentanţi ai unor grupuri de iniţiativă care luptă să oprească proiecte de construcţii şi abuzive au urcat duminică într-un autocar pus la dispoziţie de România Curată şi au pornit în periplul "marilor tunuri" din Capitală.

Partea I şi partea a II a turului au fost prezentate aici şi aici. Va invităm, în continuare, la cea de a treia parte a turului.

Blocul turn de lângă Biserica Armenească

Turnul cu 19 etaje de lângă biserica Armenească, cunoscut şi ca blocul Millenium şi ulterior ca Blocul Negru, după ce un incendiu devastator izbucnit în 2009 l-a afumat şi urâţit, ar aparţine, potrivit Simonei Popescu, unui exponent de "frunte" al capitalismului sălbatic românesc, respectiv Sorin Ovidiu Vîntu, părintele FNI.

"Clădirea a fost a lui Vîntu. S-a pierdut prin hăţişul birocratic faptul că este a lui această clădire", a relatat Simona Popescu.

Potrivit dnei Popescu, istoria colosului de sticlă a început în 2000 când a fost aprobat Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului Bucureşti, legea de construire a oraşului. În PUG, pe lângă reglementările fireşti care indică ce ai şi ce nu ai voie să construieşti pe fiecare teren în parte, în funcţie de înălţimea clădirilor din fiecare zonă şi activităţile care se desfăşoară acolo, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism, Ion Mincu, a introdus şi un studiu de altimetrie care dădea posibilitatea ridicării unor turnuri pe anumite parcele din oraş, pe motiv ca Bucureştiul n-ar avea “siluetă”.

Una dintre parcelele pe care studiul o indică drept potrivită pentru un bloc turn a fost şi cea de lângă biserica Armenească, deşi avea doar câteva sute de metri pătraţi, era amplasată lângă un monument istoric iar arterele învecinate sunt mici şi foarte aglomerate.

Construcţia turnului a demarat în 2001, acesta fiind lipit de biblioteca bisericii. Lucrările au fost sistate la scurt timp, dezvoltatorul de la vremea respectivă intrând în litigiu cu Biserica Armenească a cărei structură a fost afectată de lucrări. Litigiul a fost stins în 2003 prin plata unor daune de 790.000 de dolari către biserică.

Turnul, având o suprafaţă de aproximativ 25.000 şi 19 etaje a fost finalizat în 2006 şi a costat aproximativ 25 milioane euro. În 2007, Aberdeen Immobilien a cumpărat clădirea de birouri de la fondul de investiţii britanic, Charlemagne, care o cumpărase, cu un an înainte, de la Antonis Kapraras.

În 2009, clădirea a ars într-un incendiu devastator, punând în pericol Biserica Armenească. După incendiu, blocul a rămas în paragină iar proprietarii şi-au propus să o reconstruiască. În 2012, deţinătorii clădirii ar fi obţinut autorizaţia de construcţie pentru refacerea clădirii însă lucrările întârzie, pare-se, deoarece proprietarii încă nu au încasat asigurarea pentru daunele cauzate de incendiu.

La momentul izbucnirii incendiului, în blocul de 19 etaje, funcţionau biroul de la Bucureşti al Băncii Mondiale, sediul Transelectrica şi al altor firme de renume, iar parterul era ocupat de o bancă.

Merită reamintit că în urma lucrărilor la fundaţie şi nivelele inferioare ale blocului turn a fost întrerupt cursul unui râu subteran, producându-se în sol infiltraţii de apă ce au afectat toate fundaţiile clădirilor din jur şi aşa vechi, cu probleme seismice.

Casa din Mihăileanu a fost penultima oprire din Turul marilor Tunuri. Clădirea, o vilă din perioada interbelică, situată într-unul din cele mai liniştite şi frumoase cartiere din Bucureşti, a devenit celebră după ce, în 2003, Traian Băsescu, devenit ulterior preşedintele ţării, a cumpărat parte din ea.

Potrivit România Curată, în anul 2002, pe vremea când era primar al Capitalei, Băsescu a primit dreptul să stea cu chirie în clădirea cu pricina, iar în anul 2003, în baza Legii 112/1995 privind dreptul chiriaşilor din casele naţionalizate, să facă o cerere pentru a o cumpăra. Cererea a fost aprobată chiar de instituţia pe care o conducea, Primăria Capitalei. Băsescu nu avea dreptul să cumpere o locuinţă de la stat, deoarece avusese în proprietate o casă la Constanţa şi o alta achiziţionată în Bucureşti chiar în 2002, pentru care plătise 280.000 de dolari, arată sursa citată.

Băsescu ar fi plătit pentru etajul, casa scărilor şi garajul din imobilul de pe strada Ştefan Mihăileanu 19.000 de dolari, a relatat Simona Popescu.

În 2007, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, acuzându-l pe Băsescu de abuz în serviciu contra intereselor publice. Dosarul a intrat pe rolul Parchetului din sectorul 5 şi al Secţiei 17 Poliţie, care investigau mai mulţi funcţionari din Primăria Capitalei şi din Administraţia Fondului Imobiliar.

Procurorii au închis ancheta, după ce Elena Udrea, avocata pe atunci a lui Băsescu, a făcut o vizită intempestivă la Parchet, susţine romaniacurata.ro.

La finele lui decembrie 2013, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi declara că procurorii vor ancheta dosarele "Flota" şi "Casa din Mihăileanu" după ce Traian Băsescu nu va mai fi preşedinte şi va rămâne fără imunitatea aferentă funcţiei sale.

Parcul Lumea Copiilor (Tineretului)

Punct terminus al Turului marilor Tunuri organizat duminică de România Curată, Parcul Lumea Copiilor din Capitală oferea un spectacol dezolant: teren defrişat băltind de apă de la canale de aducţie care merg prin subteran, pare-se sparte de muncitori, crengi şi trunchiuri de arbori, mormane de pământ excavat, totul pe o porţiune de parc până nu demult verde, îngrijită şi plină de copaci.

6,8 ha din Parcul Lumea Copiilor de pe strada Pridvorului din sectorul 4 au fost transformate în proprietăţi private, terenurile împrejmuite, jocurile pentru copii, utilităţile, băncile şi mobilierul urban au fost scoase şi parcul a devenit teren de construcţii. Urmarea? Peste 200 sute de copaci au fost defrişaţi sub ochii închişi ai autorităţilor iar pe spaţiul verde a apărut un bloc şi se pregăteşte construirea celui de al doilea.

Potrivit locatarilor din Pridvorului care se luptă de luni de zile prin instanţe pentru a opri defrişările şi construcţiile, pe cele aproape 7 hectare de teren, deţinute de Mărioara Micşunescu, a fost autorizată construcţia a şase blocuri. Deşi autorizaţia de construcţie a fost emisă pentru P + 3, dezvoltatorul complexului, Ion Chiriţă, personaj care mai are câteva blocuri construite ilegal, ar fi scos deja la vânzare apartamente la etajul 6 (?!), susţinând că va obţine el autorizaţia pe parcurs.

Construcţiile au fost autorizate în urma unui cumul de ilegalităţi, susţin locatarii din zonă şi ONG-urile implicate în lupta pentru salvarea parcului. Pe lângă faptul că s-a emis autorizaţie de construcţie pe spaţiul verde, lucru interzis de lege, dezvoltatorul a tăiat copaci fără să aibă aviz, chiar şi după ce contestatarii proiectului au obţinut în instanţă o ordonanţă preşedinţială de stopare a defrişărilor.

Schema aplicată între 2003-2014 pentru terenul din str. Pridvorului nr 28 a fost următoarea, informează membrii Grupului civic Parcul Tineretului, într-un document remis Epoch Times: "două hectare de teren au fost retrocedate proprietarilor, în parcele dispuse în dreapta Palatului Copiilor, iar aceştia le-au vândut (prin mandatari!) unei singure persoane. Terenurile erau dispuse unul lângă celălalt. Consilierii generali din PMB au votat în 2008 un schimb de terenuri, iar Curtea de Apel, prin acelaşi complet de la Parcul Bordei, a decis ca este legal schimbul terenurilor proprietate privată (dintr-o zonă fără utilităţi) cu o suprafaţa echivalentă (cu utilităţi şi fiind proprietate publică) situat de-a lungul str. Pridvorului sector 4.

Fostul primar general Videanu a încheiat în iunie 2008 contractul de schimb de terenuri între P.M.B. şi actualul proprietar.

Primarul sectorului 4, aplicând hotărârea din 2012 a TMB, a eliberat autorizaţia de construcţie. Dar putea să nu o prelungească în 2013 pentru că nu existau motivele cerute de Legea 50/1991 a construcţiilor (lipsea inclusiv avizul de defrişare), însă a făcut-o.", se precizează în document.

În PUG terenul figurează ca spaţiu verde (este pe PUZ şi PUD expirate) şi conform legii nu poate să-şi schimbe destinaţia, cu toate acestea, terenul a fost transformat în şantier unde răsar blocuri, mai acuză membrii grupului de apărare a Parcului Tineretului.

De-a lungul timpului, cetăţenii din zonă au organizat proteste, s-au adresat tuturor autorităţilor în drept, fără niciun rezultat. Cu excepţia Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare şi a Direcţiei de Mediu din Primaria Capitalei, mai nimeni nu i-a ajutat pe cei ce luptă pentru salvarea parcului, ba chiar dimpotrivă:

"Cei de la ITRSV (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare) ne-au ajutat. Au spus că această vegetaţie este de ocol silvic, deci este vegetaţie forestieră în afara fondului forestier, ceea ce implică fapte penale. Au şi un dosar, de fapt vreo trei care s-u acumulat într-un singur dosar penal. Chiar săptămâna trecută am fost la Serviciul de Investigare Fraudă al Sectorului IV, unde este acest dosar, în anchetă. Ei (constructorii n.r.) muncesc sâmbăta, noaptea, toarnă beton pe timp de noapte. Chemăm poliţia la 12:00 noaptea şi nu vin, spun că este proprietate privată şi că au tot dreptul. Sau sunt anunţaţi şi în cinci minute închid, sting luminile şi pleacă. Din partea autorităţilor nu avem niciun sprijin. Singurul sprijin este în instanţă.”, a declarat dna Elena Iancu.

"Am chemat Poliţia şi structurile de Mediu ori de câte ori au avut loc defrişări ilegale sau s-a încălcat programul oficial de lucru al constructorului. Politia Naţională, cea locală şi jandarmii ne-au legitimat TOTDEAUNA şi ne-au atras atenţia că tulburăm o proprietate privată. Gărzile de Mediu ne spun că este greu să aplice legea pe o proprietate privată. Acţiunile autorităţilor au fost până acum fără efect", relatează şi dl Dumitru Lupescu, în documentul remis Epoch Times.

"Am obţinut ORDONANTA PRESEDENTIALA pentru stoparea defrişării, dar ne-am lovit de lipsa de reacţie a autorităţilor: Guvern, Prefect, Parchet/ÎCCJ, Ministerul Mediului, Gărzile de Mediu şi Primăria sectorului 4, care ori şi-au declinat răspunderea ori "ne-au pasat’’ de la unul la altul, mai precizează oamenii din Pridvorului, adăugând că, în momentul defrişării, politia naţională şi politia locală nu numai că nu i-au ajutat, dar au mai şi vrut să îi amendeze pentru deranjarea ordinii publice.

Autorităţile au ajuns chiar să susţină că zona de parc unde se construieşte nici n-a fost vreodată parc, au mai declarat vecinii parcului.

Ca ultimă noutate, îmbucurătoare, pe acest subiect, vineri, 27 martie, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, "ghidul" nostru în turul de duminică, a anunţat că magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins cererea proprietarului terenului, Mărioara Micşunescu, de obligare a emiterii avizului de defrişare în Parcul Lumea Copiilor, parte a Parcului Tineretului. Decizia este definitivă.

Cererea a făcut obiectul dosarului 7982/3/2013, intentat de Mărioara Micşunescu împotriva Primăriei Capitalei. Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Fundaţia Eco-Civica şi ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI BLOC 13, SC.1, 2, 3 de pe Pridvorului, au intervenit în favoarea Primăriei Capitalei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne