Turul marilor Tunuri din Bucureşti - Partea I

Blocul lui Adrian Năstase de pe strada Zambaccian.
Blocul lui Adrian Năstase de pe strada Zambaccian. (Florin Chirilă/Epoch Times)

Supranumit cândva Micul Paris, Bucureştiul a ajuns un oraş ponosit şi prăfuit unde orice petic de verde este vânăt de dezvoltatori imobiliari dornici să trântească un bloc cu cât mai multe etaje, unde casele de patrimoniu, murdare, cu basoreliefuri ciobite de timp şi tencuială care curge din faţade sunt lăsate intenţionat să se surpe la pământ, pentru că în locul lor să se ridice malluri şi unde edilii, în loc să renoveze clădirile de patrimoniu, avizează demolarea lor şi închid ochii la defrişări şi construcţii ilegale.

Puţinele cartiere şi clădiri ale Bucureştiului antebelic, scăpate de tăvălugul regimului comunist care distrugea istoria şi frumosul pentru le înlocui blocuri meschine, urâte şi gri, sunt, de la Revoluţie încoace ţinta unui jaf permanent, afacerişti şi politicieni (indiferent de culorea lor) întrecându-se de-a lungul anilor, care mai de care, să dea tunuri.

Un tur al unor astfel de tunuri răsunătoare care au urâţit faţa Capitalei şi i-au afectat pe cetăţeni a fost organizat, duminică 22 martie, de România Curată. Câteva zeci de persoane, jurnalişti, ONG-işti, reprezentanţi ai unor grupuri de iniţiativă care luptă să oprească proiecte de construcţii şi abuzive au urcat duminică în autocarul pus la dispoziţie de România Curată şi, beneficiind de unul din cei mai informaţi "ghizi" din Bucureşti , Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul au pornit în periplul "marilor tunuri" din Capitală.

Alături de Nicuşor Dan, au luat parte la tur coordonatori ai Alianţei pentru o Românie Curată, parteneri din proiect precum Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Pro.Do.Mo, experţi, jurişti şi voluntari.

1. Casa din Zambaccian

Prima oprirea a autocarului a avut loc la faimoasa casă din Zambaccian a nu mai puţin faimosului Adrian Năstase, supranumit "Năstase şase case."

Casa de pe strada Zambaccian este, în fapt, un bloc care contrastează flagrant cu imobilele cochete din zonă:”E un bloc foarte urât”, a remarcat una din participantele la tur, privind la clădirea maro, cu patru etaje, care, potrivit organizatorilor turului, are la subsol inclusiv un buncăr, construit la cererea fostului premier, un buncăr placat cu foiţă de cupru, pentru a împiedica interceptarea convorbirilor telefonice.

Năstase a cumpărat terenul din Zambaccian (zonă exclusivistă unde preţurile sunt deosebit de mari) în anul 1999 de la un coleg de partid, Gabriel Bivolaru (şi el titular al unor dosare penale) contra sumei de 10.000 euro. Ulterior, fostul s-a asociat cu Sergiu Sechelariu, pe care l-a şi promovat secretar de stat, pentru a ridica clădirea. Costurile construcţiei au fost estimate la 34 de miliarde de lei vechi iar mare parte din materialele de construcţii, termopane, obiecte sanitare etc. aduse din China ar fi fost achitate cu bani de la Irina Jianu, care-şi plătea astfel menţinerea în funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţie.

Năstase a primit patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian, din care nu a executat decât o treime.

2. Casa Elenei Udrea

Cea de a doua oprire a autocarului a fost în Floreasca, pe strada Chopin, unde Elena Udrea şi fostul ei soţ, Dorin Cocoş au ridicat şi ei un "bloculeţ", să nu rămână mai prejos decât Năstase.

"Bloculeţul" cu 3 duplexuri şi 12 apartamente, aproape la fel de urât ca cel al lui Năstase, a fost ridicat pe spaţiu verde şi la o lungime, două de braţ de clădirile de alături, pe care le-a lăsat fără lumină.

Imobilul cuplului Udrea & Cocoş a fost finalizat în 2009, cei doi soţi susţinând că banii provin din fonduri proprii. Potrivit romaniacurata.ro, terenul de sub bloc fusese cumpărat anterior de la fostul proprietar, care la rândul lui l-a obţinut în baza unei cereri de retrocedare de la Primăria Capitalei în anul 2000, în timpul mandatului lui Traian Băsescu. Pentru a construi blocul, cuplul Udrea-Cocoş a tăiat mai mulţi copaci şi a distrus spaţiul verde, în ciuda opoziţiei vecinilor.

3. Cartierul Dămăroaia

Considerat ilustrativ pentru vechiul Bucureşti, cartierul Dămăroaia a fost una din ţintele predilecte ale rechinilor imobiliari. Deşi în zona până nu demult liniştită şi verde, nu se pot construi case mai înalte de două etaje, de aproximativ 5 ani, printre căsuţele ridicate în urmă cu zeci de ani, au răsărit puzderii de clădiri noi, depăşind cu unul- două etaje regimul maxim de înălţime.

Blocurile înghit spaţiul verde din cartier şi sunt ridicate la un metru doi de ferestrele vecinilor, lăsându-i practic fără soare.

Deşi ilegalităţile sunt flagrante şi uşor de constatat - în documentele aferente autorizaţiei de construcţie unele clădiri figurează cu o suprafaţă de 300 mp, de exemplu, pentru că odată intabulate să aibă brusc o suprafaţă de 1000 mp - blocurile ridicate cu încalcare legii nu numai că nu au fost demolate, dar, mai mult, se înmulţesc.

Deşi au făcut sute de reclamaţii la instituţiile din ţară, iar Inspectoratul de Stat în Construcţii a spus clar că nu se respectă legea, cetăţenilor din Bucureştii Noi şi Dămăroaia încă nu li s-a făcut dreptate, iar clădirile controversate încă sunt în picioare. Proprietarii au ajuns până la Comisia Europeană, unde cer ca cei care au încălcat legea să plătească.

Potrivit preşedintelui Asociaţia Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi, în cele două cartiere s-au ridicat aproape 200 de clădiri noi în mod ilegal. Unele nu respectă autorizaţiile de construire, altele nu au deloc autorizaţii, iar în anumite situaţii s-a făcut fals în acte pentru recepţionarea şi intabularea clădirilor ridicate ilegal.

"Dezvoltatorii" sunt, în marea lor majoritate romi din Cojasca şi Fântânele. Potrivit dlui avocat Dumitru Dobrev, care reprezintă în instanţă Asociaţia Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi, în zonă avem de-a face cu adevărate reţele mafiote. Apartamentele şi garsonierele (unele dintre ele, practic compartimentări meschine ale demisolurilor ce trebuiau să fie, potrivit autorizaţiilor, parcări) din blocurile nou construite sunt vândute prin Programul Prima Casă. Băncile trimit evaluatori care închid ochii la toate neregulile.

Dacă toate aceste abuzuri şi ilegalităţi nu se opresc, Dămăroaia va arăta, în câţiva ani, ca un cartier din Napoli, unde construieşte mafia calabreză, a avertizat avocatul Dobrev.

Mai multe despre cum se construieşte în cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi, puteţi citi aici

4. Penetraţia Ciurel - Autostrada suspendată a lui Sorin Oprescu

Autocarul România Curată a trecut şi pe lângă şantierul penetraţiei Splaiul Independenţei-Ciurel. Acest proiect pe care Primăria îl dă drept necesar motivând că va fluidiza traficul este un fel de autostradă urbană visată de Nicolae Ceauşescu, un proiect la fel de megalomanic şi inutil ca şi Casa Poporului. A fost reşapat în 2006 de Adriean Videanu, care a declarat proiectul de utilitate publică. Locuitorii din zona Ciurel şi în genere societatea civilă s-au opus în nenumărate rânduri acestui proiect motivând că maşinile care vin de pe A1 vor fi încurajate să tranziteze centrul Capitalei.

Primăria Capitalei a început lucrările la drumul expres spre Autostrada Bucureşti-Piteşti în 2010, fără minime consultări cu cetăţenii. Potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera de 8,3 km urma să facă legătura între centrul Capitalei – Splaiul Independenţei şi autostradă. Noul bulevard ar fi urmat să pornească de la intersecţia bd. Virtuţii cu Splaiul Independenţei, să meargă pe lângă Lacul Morii până la intersecţia cu bd. Uverturii, după care să treacă pe lângă staţia de tratare a apei Roşu-Militari şi să iasă din Bucureşti prin comuna Chiajna. Să traverseze Centura Capitalei trecând prin Comuna Dragomireşti-Vale şi să iasă în A1, la km 13, Pod Ciorogârla. Reprezentanţii municipalităţii au estimat că lucrarea ar costa 138 milioane de euro, arată romaniacurata.ro.

Licitaţia pentru executarea lucrării a fost câştigată de către consorţiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014.

În prezent, din autostrada visată, pe rând, de Ceauşescu şi Oprescu, nu s-a executat decât un picior de pod. Tribunalul Bucureşti a anulat, în iulie 2012, autorizaţia de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisă de Primăria Capitalei în regim de urgenţă. Procesul a fost pornit de un proprietar din zonă, Daneş Mihai, care susţine că municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fără să-l exproprieze, iar pilonul pasajului se află la 3 m distanţă de balconul său. În noiembrie 2013, sentinţa a devenit definitivă.

Mai mult, în aprilie 2014, cetăţenii din Grupul de Iniţiativă „Oponenţă Proiect Străpungere - Ciurel - A1” au obţinut anularea în instanţă a actului prin care edilii capitalei au aprobat Planul de Urbanism Zonal (PUZ) pentru Penetraţie Splaiul Independenţei-Ciurel-Autostrada Bucureşti Piteşti, ca nelegal emis” (prin hotărârea 7136/2014 din 04.11.2014). Decizia nu este definitivă.

În ianuarie 2015, primarul Sorin Oprescu declara, într-un interviu acordat Hotnews, că nu va mai face la sol drumul expres spre autostrada A1, ci va construi un tunel de 14 km între Podul Ciurel şi autostrada Bucureşti-Piteşti, în 2015. O lună mai târziu, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) aproba însă exproprierile necesare pentru continuarea lucrărilor la Pasajul Ciurel, urmând să fie expropriate 33 de proprietăţi între str. General Popovăţ şi str. Amilcar C. Săndulescu. În total va fi expropriată o suprafaţă de 13.873 mp de teren pentru care municipalitatea va plăti circa 22 milioane lei.

Cetăţenii din zonă acuză că PMB care, după ce Tribunalul Bucureşti i-a anulat autorizaţia de construcţie pentru pasajul Ciurel, dă autorizaţii de construcţie pentru bucăţi de lucrare, că a inventat un "perpetuum mobile", respectiv un cadru în care nu se respectă legile, mai bine zis în care legile "se driblează."

Mai mult, proiectul nu doar că nu va fluidiza traficul, ci va duce la agravarea acestuia, la creşterea nivelului de poluare şi va pune în pericol alimentarea cu apa potabilă a oraşului. Drumul expres “Penetraţie Splaiul Independenţei Ciurel Autostrada Bucureşti Piteşti”, drum estimat de trafic intens, va trece la câţiva metri de Staţia de tratare a apei de la Roşu care alimentează cu apă potabilă peste 30% din Bucureşti. Pentru acordarea avizului pentru realizarea “drumului expres”, Apa Nova a cerut derogare de la legislaţia privitoare la normele de securitate sanitară.

Mai multe pe acest subiect, puteţi citi aici.

VA URMA.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne