Studiu: Reforma sistemului electoral nu va asigura dezvoltarea democraţiei în Moldova

O reformă majoră – prin care actualul sistem cu reprezentare proporţională pe liste de partid ar fi înlocuit cu un sistem electoral complet nou – ar pune în pericol proiectul democratic al RM, susţin experţi internaţionali.
Promo-LEX a prezentat spre dezbatere studiul experţilor internaţionali 23.05.2017
Promo-LEX a prezentat spre dezbatere studiul experţilor internaţionali 23.05.2017 (captură foto/privesc.eu)

Experţii Mette Bakken din Norvegia şi Adrian Sorescu din România afirmă că, deşi sistemul electoral actual al Republicii Moldova are şi dezavantaje, modificările majore în structura acestuia pot avea un impact profund asupra vieţii politice şi consolidării democraţiei deoarece nu există claritate asupra rezultatului reformei radicale pentru trecerea de la un sistem electoral la altul. În opinia experţilor, reducerea complexităţii reformei ar face întregul proces şi rezultatele lui mai puţin riscante.

”Lipsa unei analize atente şi a consultărilor incluzive între partidele politice şi un cerc mai larg de actori electorali, care se conturează în prezent în Moldova, trezeşte îngrijorări. Ea nu este de bun augur pentru luarea unei decizii informate, bazate pe o alegere atentă a celui mai potrivit sistem care să asigure dezvoltarea democraţiei în Moldova. Este important să se asigure faptul că reformele sunt adoptate prin lege nu pentru a promova interesele partidelor politice sau ale politicienilor, ci mai degrabă pentru a promova interesele democratice”, menţionează experţii potrivit studiului „Proiectarea sistemului electoral în Republica Moldova”, dezbătut în cadrul conferinţei organizate la 23 mai de Asociaţia Promo-LEX.

Mette Bakken şi Adrian Sorescu recomandă ca R. Moldova să ia în considerare posibilitatea trecerii de la sistemul cu liste de partid închise (blocate) la unul cu liste de partid deschise şi de la o singură circumscripţie electorală naţională la mai multe circumscripţii electorale plurinominale.

”O listă deschisă ar oferi alegătorilor mai multă putere de a influenţa cine ajunge în Parlament şi ar reduce din puterea conducerilor partidelor politice. Votul în mai multe circumscripţii electorale plurinominale ar asigura o reprezentare geografică mai bună şi o cunoaştere mai bună, de către alegători, a candidaţilor propuşi de partide. Împreună, aceste două ajustări vor fortifica relaţiile dintre alegători şi deputaţi prin reducerea distanţei dintre ei. Alegătorii ar putea singuri să numească persoanele care să-i reprezinte în Parlament şi ar avea mai multă autoritate de a trage la răspundere deputaţii”, au notat experţii internaţionali.

Alte recomandări ale autorilor studiului includ: reducerea pragului electoral până la 3-4% pentru accesul partidelor politice şi desfiinţarea pragului legal pentru candidaţii independenţi în Parlament; examinarea necesităţii de a introduce un palier naţional care ar compensa eventualele disproporţionalităţi, în cazul în care va fi introdus un sistem de reprezentare proporţională pe liste de partid cu circumscripţii regionale; şi monitorizarea atentă a impactului schimbării asupra reprezentării femeilor în Parlament şi, în caz de necesitate, introducerea unor măsuri suplimentare.

Bakken şi Sorescu constată că Transnistria, care nu este controlată de facto de Guvernul de la Chişinău, ar ridica o altă problemă. ”În anumite condiţii, în funcţie de modul în care ar fi stabilite circumscripţiile electorale plurinominale, Transnistria ar putea constitui o singură circumscripţie electorală firească sau logică. Dacă în viitorul apropiat autorităţile electorale nu vor putea organiza alegeri în acest teritoriu, mandatele alocate pentru el ar putea să rămână vacante, similar situaţiei din Ucraina.”

În context, experţii remarcă că reprezentarea efectivă a alegătorilor din străinătate ar fi o preocupare majoră pentru Moldova, întrucât o mare parte din cetăţenii ei se află în afara graniţelor ţării. Utilizarea unei singure circumscripţii electorale naţionale a simplificat problema votului în străinătate – mai ales din punct de vedere tehnic. Dacă se adoptă un sistem cu circumscripţii electorale multiple, Moldova poate lua în considerare necesitatea înfiinţării unor circumscripţii electorale separate în străinătate sau evalua necesitatea de a cere alegătorilor aflaţi în străinătate să se înregistreze în mod activ pentru a participa la alegeri.

Menţionăm că obiectivul general al realizării studiului a fost de a contribui la dezbaterea privind sistemul electoral, care se desfăşoară în prezent în Republica Moldova. Ţinând cont de peisajul politic, economic, social, istoric şi cultural al ţării, precum şi de avantajele şi dezavantajele diferitelor alternative ale sistemului electoral, autorii studiului au încearcat să răspundă la întrebarea: care sistem electoral este cel mai bun pentru Moldova? La evenimentul de prezentare şi dezbatere a expertizei au participat experţi din Marea Britanie, Lituania, Georgia, Ucraina, Belarus, Armenia, Norvegia şi România.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe