Studiu: Mass media din Moldova marcată de concurenţă neonestă şi manipulare

Domeniul mass media din RM ar fi deficient, politicile de dezvoltare ar fi mimate, majoritatea televiziunilor fiind dominate de emisiuni de fabricaţie rusă. În lipsa unei politici de stat coerente, sfera s-ar fi dezvoltat haotic, afirmă experţii.
Manipulare informaţională.
Manipulare informaţională. (facebook.com)

Asociaţia Presei Independente (API) în cadrul studiului “Capturarea mass mediei şi a altor mijloace de comunicare publică în Republica Moldova” lansat miercuri la Chişinău, care analizează evoluţiile din domeniu între anii 2013-2016, constată că legislaţia naţională nu asigură măsuri eficiente de prevenire şi contracarare a fenomenului manipulării. Mai mult decât atât, în Moldova diferiţi experţi şi organizaţii neguvernamentale credibile semnalează tendinţe îngrijorătoare pe piaţa media, generate de lipsa unor reforme structurale şi de accentuarea poziţiilor dominante, pe fundalul unei concurenţe neoneste.

“Autorităţile statului (Parlamentul, Guvernul, partidele de la guvernare) tolerează şi încurajează situaţia creată fie prin acţiuni mimate de redresare a situaţiei, fie prin lipsă de acţiuni. Partidele politice importante de opoziţie, mai degrabă, încearcă să acapareze instituţii mediatice, ca şi cele de la guvernare, decât să lupte pentru însănătoşirea domeniului în beneficiul întregii societăţi”, susţin experţii.

Potrivit studiului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), nu contribuie la prevenirea şi/sau contracararea poziţiilor dominante pe piaţa media. Repartizarea frecvenţelor şi licenţelor se face în lipsa unor criterii clare, exacte şi măsurabile de desemnare a câştigătorilor participanţi la concurs.

“Televiziunile care fac parte din grupul GMG (Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3) servesc, în special în ultimii doi ani, drept instrumente de pregătire a opiniei publice pentru acţiuni contestabile ale guvernării; linşaj mediatic al oponenţilor; legitimare a acţiunilor guvernării, contestate de o parte a societăţii; propagare a mesajelor precum că ţara prosperă şi corupţia este combătută cu succes după instalarea Guvernului Filip; distragerea atenţiei, prin conţinut irelevant, de la acţiuni reprobabile ale guvernării”, menţionează API.

API notează că o serie de portaluri informative, în rând cu unele bloguri, servesc drept sursă primară pentru răspândirea conţinutului manipulator şi, în unele cazuri, a falsurilor mediatice, care, ulterior, sunt preluate de televiziuni şi tirajate ca informaţii credibile. Televiziunile NTV şi Accent TV care, prin conţinutul editorial, vădesc un puternic partizanat politic faţă de Partidul Socialiştilor (PSRM), reprezintă instrumente mediatice de promovare a imaginii partidului şi de atac asupra adversarilor.

În opinia API, blogurile şi reţelele de socializare sunt utilizate intens ca mijloc de influenţare a opiniei publice şi de suport/argumentare a acţiunilor grupurilor de interese care urmăresc să gestioneze şi să controleze instituţiile publice. Publicul, la rândul lui, este îndemnat/convins să accepte această stare de lucruri din oficiu, deoarece alţi actori politici ar fi, în opinia grupurilor de interese susţinute, nepotriviţi, incapabili şi/sau nedemni să guverneze.

API atenţionează că în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate Partidului Democrat din Moldova (PDM). Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii, iar ulterior aceste texte sunt preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PDM Vlad Plahotniuc.

Pentru ameliorarea situaţiei agravante din în R. Moldova, autorii studiului recomandă elaborarea şi adoptarea Strategiei de dezvoltare a mass media ce ar asigura transparenţa proprietăţii în mass-media; ar preveni sau ar contracara monopolurile mediatice şi ar asigura securitatea spaţiului mediatic autohton, scoaterea CCA de sub influenţă politică, dar şi alte modificări relevante ale legislaţiei în vigoare menite să asigure contracararea concentrării proprietăţii în mass media şi protecţia concurenţei loiale pe piaţa de publicitate, adoptarea noului Cod al audiovizualului, al Legii cu privire la publicitate etc., cât şi elaborarea de către societatea civilă a unui registru al instituţiilor media de mare audienţă, care să includă informaţii clare despre proprietarii, plângerile depuse la Consiliul de Presă, deciziile CCA luate în privinţa instituţiei respective, deciziile CEC în perioada campaniilor electorale şi constatările rapoartelor de monitorizare a conţinutului.

Notabil este faptul că deteriorarea situaţiei din R. Moldova la capitolul libertatea presei şi a jurnaliştilor a fost atestată şi de către organizaţiile internaţionale care monitorizează dezvoltarea democratică în lume. Freedom House plasează RM în topul ţărilor cu presa parţial liberă în raportul „Freedom of the Press”, indicatorii care măsoară situaţia presei, inclusiv contextul legal, politic, economic în care funcţionează mass media nu au cunoscut îmbunătăţiri după anul 2011, iar pe unele segmente se înregistrează un regres evident. Conform “Word Press Freedom Index” al Organizaţiei internaţionale “Jurnaliştii fără Frontiere”, în anul 2017 R. Moldova ocupă locul 80 din 180 de ţări ale lumii incluse în acest clasament. Ţara pierzând patru poziţii în clasament faţă de anul 2016, inclusiv pentru că “politica editorială a instituţiilor media din Republica Moldova este influenţată de interesele politice ale proprietarilor, iar provocările majore sunt independenţa jurnalistică şi transparenţa proprietăţii media”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe