Şeful armatei americane nu va implica militarii împotriva lui Trump, după alegeri. Stânga americană mai moare niţel

Gen. Mark Milley
Gen. Mark Milley (Patrick McDermott/NHLI via Getty Images)

Forţele armate americane nu vor avea niciun rol în desfăşurarea procesului electoral sau în soluţionarea unui eventual conflict care ar putea să apară dacă unul dintre candidaţi nu acceptă înfrângerea sau rezultatele oficiale, a declarat oficialul militar de cel mai înalt rang - Şeful Marelui Stat Major al armatei americane, gen Mark Milley - în Congres, în comentarii publicate vineri.

Comentariile generalului Mark Milley răspund la numeroase dezbateri şi propuneri vehiculate de partea democrată şi radicalii de stânga, care propuneau şefului armatei americane să intervină în cazul în care actualul preşedinte, Donald Trump, nu ar accepta o victorie a contracandidatului său, Joe Biden.

Presiunea democrată asupra conducerii armatei americane a mers până într-acolo încât doi foşti ofiţeri, membri marcanţi ai stângii, dintre care unul membru în celebra Council on Foreign Relations, i-au cerut lui Milley în mod deschis să scoată armata pe străzi în cazul în care Trump nu va ieşi câştigător dar va refuza să accepte înfrângerea.

Dezbaterea subliniază, dacă mai era cazul, presiunea incredibilă la care s-a ajuns în mediul politic din America, după ce, de la începutul mandatului lui Donald Trump, stânga a supus actuala administraţie la un tir continuu de scandaluri false, care au implicat de cele mai multe ori scurgeri ilegale de documente secretizate în presă, înregistrarea fără motiv a membrilor echipei lui Trump, şi chiar insurecţie a miliţiilor civile pe străzile americane.

Ultima bătălie se dă acum pentru iniţiativa de întroducere a voturilor prin poştă, propusă de stânga radicală, la care Trump se opune susţinând că acest lucru va face ca votul să fie „inexact şi fraudulos”.

Războiul declaraţiilor şi plângerile repetate ale lui Trump care pune la îndoială validitatea alegerilor în acest caz au declanşat îngrijorări fără precedent cu privire la potenţialul haos din jurul rezultatelor alegerilor.

"Cred profund în principiul unei armate americane apolitice", a spus Milley în răspunsuri scrise la mai multe întrebări adresate de doi membri democraţi ai Comitetului pentru Servicii Armate ale Camerei. „În cazul unei dispute privind vreun aspect al alegerilor, prin lege Instanţele americane şi Congresul SUA trebuie să rezolve eventualele dispute, nu armata americană. Nu prevăd niciun rol pentru forţele armate americane în acest proces".

Refuzul lui Milley reflectă opiniile tradiţionale ale liderilor militari care insistă că armata trebuie să rămână în afara politicii şi că trupele au jurat să protejeze ţara şi să susţină Constituţia.

Dar cei doi membri ai Congresului, Elissa Slotkin din Michigan şi Mike Sherrill din New Jersey, au declarat vineri că remarcile din ultimul timp emise de Trump şi eforturile sale de a folosi armata pentru a înăbuşi protestele le-au alimentat îngrijorările. Cei doi parlamentari au dat publicităţii răspunsurile lui Milley.

Noi sondaje arată că popularitatea lui Trump este doar puţin în urma celei a lui Biden, însă luna trecută Trump a declarat că este prea devreme pentru a garanta că va accepta rezultatele alegerilor.

"Trebuie să văd. Uitaţi ... trebuie să văd", a spus Trump la "Fox News Sunday". „Nu, nu voi spune doar da. Nu voi spune că nu."

Milley, cunoscut ca fiind student al istoriei militare şi constituţionale, şi-a ancorat multe dintre răspunsurile sale în documentul fondator al naţiunii americane. Întrebat dacă armata va refuza un ordin din partea preşedintelui dacă acesta încearcă să folosească acţiunea militară pentru câştig politic mai degrabă decât pentru securitatea naţională, Milley a spus: „Nu voi da curs unui ordin ilegal”.

Speculaţiile despre atragerea armatei în alegeri sunt alimentate de înclinaţia lui Trump de a folosi armata drept recuzită partizană. El a ridicat alarma - şi întâmpinat rezistenţa Pentagonului - când a ameninţat că va folosi Legea Insurecţiei pentru a folosi trupele pentru aplicarea legii în timpul protestelor apărute după moartea lui George Floyd.

În ciuda faptului că initiativa lui Trump avea rolul de a asigura liniştea şi ordinea în oraşe aruncate în haos de protestele stângii radicale, cu acceptul tacit al guvernelor locale de stânga, secretarul apărării, Mark Esper, a declarat public că se opune unei astfel de mişcări, poziţie care l-a înfuriat pe Trump şi aproape că l-a costat funcţia pe Esper.

Este a doua oară în ultimele luni, când Milley ia o poziţie publică împotriva implicării armatei în politică. În iunie, el a folosit un discurs la Universitatea Naţională de Apărare pentru a-şi exprima regretul că a mers cu Trump în Piaţa Lafayette, apărând în fotografii făcute în timpul protestului public după moartea lui George Floyd.

El a spus că fotografiile cu el acolo „au declanşat o dezbatere naţională despre rolul armatei în societatea civilă”. Milley a precizat audienţei militare: „Trebuie să respectăm principiul unei armate apolitice care este atât de adânc înrădăcinat în esenţa republicii noastre”.