Schweighofer Holzindustrie, principalul beneficiar al tăierilor ilegale din România (Video)

Aproximativ 50% din lemnul tăiat în România a provenit din surse ilegale în ultimul deceniu, iar în majoritatea cazurilor cumpărătorul a fost compania austriacă Schweighofer, arată o nouă investigaţie a Environmental Investigation Agency.
Conferinţă de presa cu tema "Jefuirea ultimei păduri", 22 octombrie 2015
Conferinţă de presa cu tema "Jefuirea ultimei păduri", 22 octombrie 2015 (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Organizaţia de protecţie a mediului care a dezvăluit modul în care Holzindustrie Schweighofer răsplătea printr-un sistem de bonificaţie lemnul tăiat ilegal a prezentat astăzi într-o conferinţă de presă un nou raport intitulat ”Jefuirea ultimei păduri. Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare şi corupţia din România”.

Raportul EIA prezintă o serie de studii de caz din mai multe zone ale României ce arată că Schweighofer Holzindustrie acceptă cu bună ştiinţă şi încurajează furnizarea lemnului ilegal, speculând proasta administrare a pădurilor.

”Estimăm că circa 50% din lemnul tăiat în România a provenit din surse ilegale în ultimul deceniu. În majoritatea cazurilor de tăieri ilegale investigate de EIA destinaţia lemnului ilegal a fost Schweighofer. Certificatele şi declaraţiile prezentate de companie sunt puternic contestate de constatările pe care le prezentăm în raportul nostru, a declarat Alexander von Bismarck, director executiv al EIA, în cadrul conferinţei de presă. El a precizat că deşi compania susţine că face tot ce este uman posibil pentru a opri tăierile ilegale, aproape tot lemnul tăiat ilegal ajunge la fabricile sale şi înregistrează astfel profituri uriaşe.

Ca soluţie, americanul propune o acţiune la nivel european pentru a-i convinge pe marii retaileri să nu mai susţină crima organizată, cumpărând de la Schweighofer produse din lemn tăiat ilegal. Von Bismarck a atenţionat însă că există o mare gaură în noua legislaţie europeană care interzice comerţul cu lemn tăiat ilegal, şi anume că regulamentul nu se concentrează decât pe prima companie care aduce lemnul tăiat ilegal pe o piaţă din UE.

Pe aceeaşi idee, Csibi Magor, director de program la WWF, a susţinut că ”pe piaţă trebuie recompensaţi jucătorii care joacă corect şi penalizaţi cei care nu o fac”. În opinia sa, România trebuie să ia măsuri urgente pentru a-şi proteja pădurile virgine, ultimele din Europa, iar pentru aceasta este nevoie să ”se creeze o conexiune reală între om şi natură deoarece comunităţile care trăiesc lângă păduri au fost neglijate”.

Magor a mai arătat că mai puţin de 15% din lemnul exploatat în ţara noastră este procesat superior, iar 31% este folosit ca lemn de foc. ”Comunităţile locale au beneficii slabe din activităţile de exploatare a lemnului. Piaţa a devenit dominată de actori precum Schweighofer, interesaţi doar de maximizarea profiturilor. Aceştia au exploatat lacunele legislative şi au creat un model economic ce asigură că partea cea mai semnificativă a veniturilor este direcţionată către veniturile companiei”, a precizat el.

Cerinţele societăţii civile

Csibi Magor a mai anunţat că WWF a înaintat o plângere în baza Regulamentului European privind Lemnul (EUTR) Oficiului Federal pentru Păduri din Austria, prin care se solicită investigarea activităţilor Schweighofer de preluare a lemnului tăiat ilegal din România. În opinia sa, Regulamentul european privind lemnul n-a fost aplicat corect în multe ţări din UE.

La rândul său, Ionuţ Apostol, director de campanii la Greenpeace România, a arătat că în perioada 2000-2011, 280.000 de hectare de păduri au fost pierdute sau degradate, într-un ritm îngrijorător de 3 hectare pe oră. Pierderea pădurii a continuat în acelaşi ritm în perioada 2012-2014. ”Una dintre cauzele principale este reprezentată de tăierile ilegale, iar datele obţinute de la instituţiile statului cu privire la cazurile investigate de acestea arată că doar o parte din ilegalităţi sunt descoperite de autorităţi, într-un ritm aflat în creştere, de 62 de cazuri de ilegalităţi silvice pe zi. În timp ce datele Ministerului Mediului arată un volum de 8,8 milioane de metri cubi de lemn ilegal pe an, autorităţile de control au descoperit doar jumătate de milion de metri cubi pe an”, a explicat Apostol.

În opinia sa, este nevoie ca Ministerul Mediului să creeze un cadru de transparenţă, care să includă urmărirea cu mecanisme GPS a tuturor transporturilor de lemn şi de o bază de date unică cu infracţiunile silvice.

Cum procedează compania

La rândul său, cunoscutul activist pentru mediu Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, a afirmat că România încă mai are cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, dar situaţia a scăpat de sub control privind pădurile virgine şi pădurile de protecţie.

”Holzindustrie Schweighofer ne foloseşte inclusiv lemnul superior pentru a-l vinde ca lemn de foc sau pentru a face biomasă, ca să primească certificate verzi”. - Gabriel Păun,preşedinte Agent Green

Holzindustrie Schweighofer ne foloseşte inclusiv lemnul superior pentru a-l vinde ca lemn de foc sau pentru a face biomasă, ca să primească certificate verzi. 165.000 de metri cubi de lemn tăiat ilegal au intrat pe poarta fabricii de la Sebeş şi 28.000 de metri cubi în fabrica de la Rădăuţi. Tăierile ilegale din Parcul Naţional Retezat au ajuns sub formă de peleţi şi brichete pe piaţa din Austria. Numai anul trecut 500 de camioane cu lemn au ieşit din Retezat şi au ajuns la HS şi Kronospan”, a acuzat Păun, arătând că firma austriacă este primul plasator al lemnului pe piaţă.

Structuri de crimă organizată facilitează circuitul lemnului ilegal din România către piaţa europeană şi cea mondială. Până acum, legislaţia Uniunii Europene nu a putut opri activităţile ilegale şi de aceea achiziţia masei lemnoase din multe zone ale României prezintă în continuare un nivel ridicat de risc. Este în pericol ultimul Peisaj Forestier Intact al Europei precum şi două treimi din pădurile virgine ale sale, ce adăpostesc cele mai mari populaţii de urşi, lupi şi râşi”a mai spus Gabriel Păun. El a atenţionat şi asupra faptului că în urma controalelor dispuse de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu la S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L. Sebeş , S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L Rădăuţi, precum şi la sediile sau punctele de lucru ale principalilor furnizori de materiale lemnoase către operatorul economic în cauză, s-au găsit nereguli şi s-a deschis o procedură în justiţie, dar ”acum este linişte totală şi nu se mai aude nimic”.

Pe de altă parte, preşedintele Agent Green a afirmat că firma austriacă a creat 3.400 de locuri de muncă, dar a distrus alte 60.000 de locuri de muncă pentru că redus procesarea superioară a lemnului în România.

Bogdan Todoran, preşedintele federaţiei proprietarilor de păduri Nostra Silva, a vorbit despre un ”fenomen incredibil de colonizare şi jefuire a resurselor naturale”, în cazul defrişărilor ilegale. Divizia de achiziţii de terenuri forestiere a Holzindustrie Schweighofer, CASCADE EMPIRE SRL, a reuşit să intre în posesia a 15 mii de hectare de teren forestier.

Această bătălie nu se duce în România doar pentru masa de lemn tăiat ilegal, ci şi pentru alte resurse şi pentru teren. 300 de mii de hectare de fond forestier au fost achiziţionate de fonduri de investiţii. Iar politicienii se fac că nu aud de necesitatea unei legi a achiziţiei terenurilor forestiere”, a precizat Todoran.

La rândul său, alpinistul şi activistul pentru mediu Alex Găvan a subliniat că “societatea civilă din România are nevoie de un studiu de caz şi trebuie să transmită un semnal cât se poate de puternic autorităţilor în legătură cu faptul că Schweighofer şi alţii care au jefuit pădurea în ultimii ani trebuie traşi la răspundere. Masacrarea pădurilor s-a făcut cu sprijinul unei coaliţii diverse, incluzând şi mulţi politicieni. Iar salvarea pădurilor se poate face doar prin coalizarea celor de bună credinţă. A acelor oameni care iubesc pădurile pentru foşnetul frunzişului, şi nu pentru foşnetul banilor care se pot face din exploatarea lor nesustenabilă. Pădurea nu e cherestea, fauna nu e vânat, iar noi nu suntem puţini”.

Alpinistul a mai arătat că defrişările ilegale sunt o problemă de siguranţă naţională, iar în Munţii Retezat, Făgăraş şi Semenic sunt deja zone extinse rase de pădure. ”Odată cu pădurea, dispare sănătatea noastră şi o biodiversitate formidabilă. Ne trebuie o viziune sustenabilă în care aberaţii legale şi morale ca Schweighofer să nu mai existe”, a concluzionat el.

Păgubirea industriei româneşti a mobilei

Conform raportului EIA, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer a provocat pierderi masive industriei mobilei din România, odată cu majorarea preţurilor şi preluarea stocurilor de cherestea. Astfel, în 2004, România a exportat produse din lemn în valoare de aproximativ un miliard de dolari, iar zece ani mai târziu valoarea a crescut la 2,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mobilă se cifrau, în 2004, la 762 milioane de dolari, în timp ce în 2014 acestea au scăzut la 628 milioane de dolari.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință