Expert silvic: ”Dosarele de infracţionalitate silvică mucegăiesc în sertarele Parchetelor” [video-interviu]

Protest pentru salvarea pădurilor, Piaţa Universităţii, 7 iunie 2015
Protest pentru salvarea pădurilor, Piaţa Universităţii, 7 iunie 2015 (Eugen Horoiu/Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Pe 5 mai, ziua Internaţională a Mediului, un grup de reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Mediu din România (CMR) a depus la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie documente privind stadiul dosarelor legate de defrişările ilegale aflate în instrumentare pe lângă parchetele teritoriale şi a cerut mutarea acestor dosare la Parchetul General alături de demararea unui audit intern al instituţiei pentru verificarea regimului în care au fost instrumentate şi soluţionate dosarele privind infracţionalitatea silvică. La protestul de ieri împotriva despăduririlor abuzive din Piaţa Universităţii, expertul silvic Octavian Berceanu a explicat într-un interviu acordat Epoch Times cum societatea civilă ”încearcă să scuture un pic sistemul care ţine ascunse în sertare dosarele de infracţionalitate silvică”. Pe de altă parte, el a criticat intenţia guvernului Ponta de a sista exportul de cherestea pe o perioadă de trei luni, avertizând că această măsură va avea efecte dezastruoase.

* * *

Epoch Times: Ce demersuri aţi făcut pe lângă diferitele autorităţi responsabile pentru combaterea defrişărilor abuzive şi inclusiv faţă de organele justiţiei?

Am făcut demersuri pe lângă toate instituţiile implicate. Am făcut dezbateri publice la care am invitat Poliţia Română, Jandarmeria, vis-a-vis de evenimentele care s-au petrecut în Retezat, Ministerul Mediului, Preşedinţia care să medieze cumva acest conflict. Am invitat şi reprezentanţi ai SRI care deţin foarte multe informaţii despre tăierile ilegale din România şi comerţul cu material lemnos de provenienţă incertă.

De asemenea, am făcut demersuri către instituţiile care ar trebui să se implice direct precum Ministerul Mediului prin inspectorii din teren. Am fost şi în audienţă la Procurorul General al României pentru a scutura un pic sistemul care ţine ascunse în sertare dosarele de infracţionalitate silvică în care s-au instrumentat foarte multe fapte care au dus de-a lungul timpului la tăieri abuzive şi la defrişări pe suprafeţe foarte-foarte mari. Deocamdată n-am primit niciun răspuns, deşi am depus date despre dosare care aşteaptă să fie prescrise şi mucegăiesc în sertarele Parchetelor generale.

Faptele care constituie infracţionalitate silvică sunt cele prevăzute în legislaţia specifică, plus cele de corupţie, trafic de influenţă, şantaj, fals şi uz de fals, corelate cu domeniul silvic. Statistic 2-3% din dosare sunt soluţionate printr-o decizie irevocabilă cu privare de libertate, indiferent de dimensiunea pagubei sau a dezastrului de mediu rezultat în urma faptelor. Restul dosarelor, 97% primesc Neînceperea Urmăririi Penale, NUP sau aşteaptă în sertare prescrierea faptelor.

V-aţi adresat şi DNA pentru soluţionarea acestor dosare?

Evident, DNA este una dintre instituţiile cărora noi le acordăm mare atenţie vis-a-vis de soluţionarea problemelor acestora. Ei au dosare întocmite şi le ţin de ani de zile, tergiversează instrumentarea lor, ceea ce duce la distrugerea pădurilor din România cu o viteză fantastică.

Ne referim în primul rând la dosarele marilor oameni politici care au încercat tot timpul să facă din pădure o fabrică de bani şi au sprijinit politic sau prin instituţiile statului tăierile ilegale, transportul ilegal, comercializarea ilegală a masei lemnoase. DNA are şi dosare care privesc funcţionari ai statului care au ajutat foarte mult infracţionalitatea silvică. Multe instituţii de stat prin resursa umană au lucrat pentru distrugerea pădurilor din România şi au profitat timp de 25 de ani, indiferent de culoarea politică. Cârdăşia aceasta pe termen lung ne-a adus în situaţia actuală.

Bun, şi ce poate face societatea civilă în continuare....S-a coagulat o listă comună de revendicări, ştiut fiind faptul că au fost mai multe seturi de propuneri?

Statistic 2-3% din dosare sunt soluţionate printr-o decizie irevocabilă cu privare de libertate, indiferent de dimensiunea pagubei sau a dezastrului de mediu rezultat în urma faptelor. Restul dosarelor, 97% primesc NUP sau aşteaptă în sertare prescrierea faptelor.

S-a ajuns la un numitor comun din partea societăţii civile. Problema este că revendicările sunt tratate cu indiferenţă de clasa politică şi apar decizii care ne uimesc şi pe noi, precum sistarea exportului de material lemnos exact în perioada în care nu se fac tăieri.

Consecinţele unor astfel de decizii sunt destul de importante la nivel economic, social şi chiar politic pe termen lung. Dacă sistăm exporturile de cherestea pentru o perioadă lungă, cum ar fi cea de cinci ani, trebuie să mergem înapoi pe acest fir, să vedem care sunt stakeholder-ii afectaţi. Ne gândim în primul rând la ocoalele silvice, la agenţii economici care derulează activităţi în acest domeniu şi care cumpără lemn legal. Aceştia vor trebui să-şi închidă porţile, iar comunităţile locale vor fi afectate. Sunt companii care şi-au luat utilaje prin fonduri UE şi care vor trebui să restituie integral valoarea împrumutului. Prin închiderea acestor companii, se disponibilizează foarte mulţi angajaţi.

Ocoalele silvice private nu vor mai avea cui să vândă materialul lemnos, ceea ce înseamnă desfiinţarea lor pentru că nu vor mai avea cum să se autosusţină. Asta înseamnă un milion jumătate – două milioane de hectare de pădure care-şi va pierde administratorul. Dezastrul ar fi la scara naţională şi de aceea aceste decizii trebuie regândite. Trebuie să ne uităm mai întâi la cauze, nu la efecte. Una dintre cauze este alocarea masei lemnoase creându-se monopol pentru câteva companii mari. Am uitat cu toţii de micii întreprinzători locali iar realocarea resurselor către cei care trăiesc în zone afectate de depopulare şi sărăcie cronică ar trebui să fie, cred, prioritatea numărul unu pentru spectrul politic în luarea deciziilor.

Polonia este un exemplu în acest sens. Statul acordă acolo 50% din cuantumul masei lemnoase exploatate companiilor locale, iar restul de 50% îl acordă prin licitaţie către marile companii. Asta a făcut ca Polonia să fie tot timpul pe locul 4 sau 5 la exportul de mobilă, cu nişte venituri colosale, dacă ne gândim la ce înseamnă piaţa mobilei astăzi şi care sunt jucătorii: SUA, Brazilia, India, China.

Ce demersuri veţi face în continuare după acest protest pentru a menţine problema despăduririlor ilegale pe agenda politicienilor?

Cel mai important este să trezim societatea civilă, care pur si simplu doarme, care nu ştie să-şi culeagă informaţia şi o preia de la posturile de media principale, acolo unde am văzut foarte mulţi oameni neavizaţi exprimându-şi puncte de vedere în legătură cu ceea ce înseamnă strategia forestieră naţională şi împăduririle. E păcat că astfel de informaţii eronate şi lipsite de bază ajung la populaţie. Încercăm să aducem populaţia la un nivel de informare mult mai mare şi cu această masă critică pe care o generăm să schimbăm un pic viziunea clasei politice asupra importanţei pădurilor şi rolului lor strategic la nivel naţional şi atitudinea lucrătorilor instituţiilor de stat faţă de voluntarii care merg în teren şi semnalează incidente care aduc prejudicii pădurii.

Octavian Berceanu este expert silvic şi vicepreşedinte al Institutului pentru Dezvoltare şi Inovare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii