EXCLUSIV. Prevederile noului Cod Silvic îngrijorează societatea civilă (interviu)

Păduri masacrate
Păduri masacrate (Matt Cardy / Getty Images)

”Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie acum doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 hectare. Ca urmare un număr foarte mare de proprietari nu mai sunt obligaţi să se asocieze pentru întocmirea amenajamentelor silvice sau să predea pădurea spre administrare unui ocol silvic”, avertizează expertul silvic Octavian Berceanu în cea de-a doua parte a interviului acordat Epoch Times. În opinia sa, şi neacordarea plăţilor compensatorii pentru proprietarii de păduri protejate încurajează defrişările ilegale.

Epoch Times: Sunt avantajaţi marii proprietari de pădure de plăţile compensatorii primite pentru pădurile de protecţie, din care nu au voie să taie, deşi sunt proprietate privată?

Proprietarii particulari au fost privaţi în mod deliberat de aceste ajutoare începând cu anul 2009. Scopul a fost unul extrem de precis şi are conotaţii penale. Prin neasigurarea acestui ajutor, mare parte din el fiind suportat din fondurile comunitare, proprietarii au fost presaţi să-şi vândă terenurile forestiere către samsarii de terenuri. Aceştia achiziţionează suprafeţe mici de la diferiţi proprietari, le comasează, apoi taie ilegal pădurea sau refac amenajamentele silvice într-o formă care să le permită exploatarea pădurilor. După despădurire, terenurile sunt vândute către terţi, persoane fizice sau juridice, pentru investiţii imobiliare speculative. În acest demers sunt implicate autorităţile locale care sprijină respectivele structuri de crimă organizată. În spatele structurilor locale se găsesc de fiecare dată figuri politice marcante sau angajaţi ai statului de rang înalt.

Ce pierderi au prelucrătorii autohtoni de cherestea şi industria mobilei de pe urma defrişărilor şi a monopolului unor companii precum Schweighofer Holzindustrie?

Fabricile mici şi mijlocii de cherestea sau mobilă înregistrează pierderi majore prin accesarea lemnului de calitate improprie prelucrării, în primul rând. Dat fiind că lemnul de calitate superioară face obiectul tăierilor ilegale, competiţia cu beneficiarii acestui lemn este inegală şi distruge dezvoltarea reală a comunităţilor locale. Forma de monopol sau mai bine zis monopolul în competiţie prin dezvoltarea organică a companiilor nu este sancţionat de Oficiul Concurenţei. Însă acum avem un caz particular în care din această poziţie dominantă compania austriacă produce efecte contorizabile în intreaga piaţă a lemnului de răşinoase. Oficiului Concurenţei i-au fost raportate date eronate privind capacitatea totală de procesare a concernului austriac, care, conform celor spuse chiar de către directorul acestuia într-o filmare mascată, potrivit căruia dacă Schweighofer lucrează la capacitate maximă, nu mai este loc şi pentru alţii. Ori, în aceste condiţii de subminare a unui domeniu economic naţional, reacţiile autorităţilor au fost tocmai de menţinere a avantajului companiei.

Ce prevederi ale Noului Cod Silvic vi se par îngrijorătoare din perspectiva combaterii defrişărilor abuzive?

Principala obiecţie adusă în ajustările vechiului Cod Silvic care a stârnit dispute este cea legată de suprafaţă minimă pentru întocmirea obligatorie a amenajamentelor silvice. Conform noului art. 20 avem : ”Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.

(12) Proprietarul care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe această proprietate forestieră, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului”.

Samsarii de terenuri achiziţionează suprafeţe mici de la diferiţi proprietari, le comasează, apoi taie ilegal pădurea sau refac amenajamentele silvice într-o formă care să le permită exploatarea pădurilor.

Ori prima problema este legată de faptul că ”din 716 mii proprietari de păduri, 708 mii au proprietăţi mai mici de 30 hâ teren forestier, iar majoritatea se grupează în jurul unei proprietăţi medii forestiere de 1,1 hectare,” potrivit Auditului 2010-2013 al Curţii de Conturi. În acest caz un număr foarte mare de proprietari nu mai sunt obligaţi să se asocieze pentru întocmirea amenajamentelor silvice sau să predea pădurea spre administrare unui ocol silvic. Această necesitate intervine numai în condiţiile nevoii de recoltare a unei anumite mase lemnoase, de maximum 3 metri cubi pe an şi pe hectar.

Pentru cei nefamiliarizaţi cu domeniul silvic, creşterea sau acumularea anuală a masei lemnoase variază între 5 şi 7 metri cubi pe an şi pe hectar, iar volumul mediu de masă lemnoasă, pe hectar, este de 217 mc la scara naţională. Cei 3 metri cubi reprezintă încălzirea cu lemn de foc pe o perioadă de 2 luni a unui fum (sobă). Tradus este echivalentul a doi arbori pe picior extraşi anual dintr-un număr mediu de 150 de arbori.

Cel mai mare avantaj îl reprezintă necesitatea încheierii unui contract de administrare şi pază pentru a beneficia de provenienţa legală a lemnului şi pentru a identifica astfel proprietarii de păduri. În trecut demersurile privind stoparea tăierilor ilegale erau îngreunate deoarece în teren parcelele nu erau delimitate, iar proprietarii păgubiţi erau necunoscuţi.

Octavian Berceanu este expert silvic şi vicepreşedinte al Institutului pentru Dezvoltare şi Inovare.

Interviul este parte a serialului ”Ce poate face societatea civilă pentru a salva pădurile”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne