Rusia ocupă teritorii noi în Ucraina şi estul Europei pe baza unei strategii “graduale”

Preşedintele rus, Vladimir Putin.
Preşedintele rus, Vladimir Putin. (Captură Foto)

Luptele s-au intensificat în Ucraina la şase luni după încheierea unui acord de pace care ar fi trebuit să pună capăt ostilităţilor, crescând temerile că separatiştii susţinuţi de ruşi ar putea lansa în curând o nouă ofensivă în timp ce Occidentul este concentrat pe alte crize globale, susţine Washington Free Beacon.

Armata ucraineană a raportat luni 127 de atacuri desfăşurate de rebelii pro-ruşi, inclusiv un atac din partea a 400 de separatişti susţinuţi de tancuri ce a avut loc la aproximativ 48 km nord de Mariupol, un port strategic controlat de guvern în sud-estul Ucrainei. Patru vehicule ce aparţin Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au fost de asemenea incendiate săptămâna trecută în Doneţk, una dintre principalele două enclave separatiste din estul Ucrainei.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat joia trecută, în cadrul unei discuţii telefonice cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, că este profund îngrijorat în legătură cu amplificarea atacurilor rebele. Kerry a cerut Rusiei să nu mai susţină separatiştii şi să respecte acordul de pace semnat la Minsk în luna februarie.

Kremlinul a învinuit Ucraina pentru recenta intensificare a atacurilor şi a negat că furnizează suport substanţial rebelilor, în ciuda unui număr tot mai mare de dovezi că a trimis mii de soldaţi pentru a ajuta separatiştii.

Este foarte probabil ca cel mai recent val de atacuri rebele să fie un răspuns la Summitul Consiliului UE din luna iunie, când miniştrii de externe au căzut de acord să extindă sancţiunile economice asupra Rusiei până în ianuarie 2016.

Următoarea ţintă a separatiştilor ar putea fi cel mai probabil Mariupol, portul puternic fortificat de care rebelii au disperată nevoie pentru a conecta Crimeea de resursele din Rusia.

Ucraina nu este singurul stat fost sovietic în care Rusia a urmărit să îşi extindă influenţa. Luna trecută, forţele ruseşti au extins graniţa în Osetia de Sud – teritoriul separatist pe care Kremlinul l-a confiscat de la Georgia în urma unui scurt război în 2008 – cu aproximativ 800 de metri, câştigând control parţial asupra unei conducte petroliere internaţionale.

Rusia a obţinut “un progres treptat” în Georgia în timp ce SUA şi UE se concentrau pe finalizarea discuţiilor nucleare iraniene – la care Moscova a participat – şi pe referendumul din Grecia privind programul de salvare financiară a ţării.

În plus, statele baltice, toate fiind membre NATO cu semnificative minorităţi vorbitoare de limba rusă, au devenit tot mai îngrijorate în privinţa incursiunii ruseşti pe teritoriile lor. Rusia a lansat atacuri cibernetice împotriva acestor ţări în ultimele câteva luni şi a adoptat o poziţie militară agresivă faţă de sistemele lor de apărare.

Aviaţia NATO în Europa – care şi-a redus recent patrulele cu jumătate – a interceptat aproximativ 150 de bombardiere şi avioane de luptă ruseşti deasupra regiunii baltice în 2014.

Analiştii susţin că este destul de improbabil ca preşedintele rus Vladimir Putin să adopte o abordare mai puţin beligerantă faţă de vecinii săi din estul Europei în condiţiile în care economia Rusiei, afectată puternic de scăderea preţurilor la petrol şi sancţiunile occidentale, intră în recesiune. Putin, care nu doreşte să implementeze reforme orientate spre interesul pieţei de capital ce i-ar putea slăbi autoritatea, a mizat legitimitatea regimului său pe mobilizarea patriotică a cetăţenilor ruşi împotriva adversarilor occidentali. Asta ar putea determina mai multe probleme la orizont, susţin analiştii.

Peste 6.500 de oameni au fost ucişi în Ucraina de la începerea conflictului separatist în aprilie 2014. Luptele au izbucnit după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea cu o lună mai devreme şi după alungarea de la putere a fostului lider ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe