"Prea multe moaşe la sistemul de termoficare!" Încălzirea Capitalei, în atenţia societăţii civile

În prag de iarnă, încălzirea Capitalei a fost unul dintre cele mai fierbinţi subiecte discutate la dezbaterea organizată miercuri de Expert Forum în Capitală pentru a aduce în atenţia opiniei publice cele mai recente evenimente de pe piaţa de energie.

În contextul în care ROMGAZ a anunţat recent că numai poate livra gaze gratis către ELCEN, care la rândul său se plânge că nu şi-a încasat datoriile de la RADET, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu, prezent la dezbateri, a punctat câteva dintre problemele cu care se confruntă regia pe care o conduce din martie a.c.

În viziunea acestuia, sistemul de termoficare "are prea multe moaşe" şi pentru ca acesta să ajungă să funcţioneze satisfăcător cadrul de reglementare trebuie schimbat.

"Prea multe moaşe la sistemul de termoficare. O dată, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, până la un moment dat Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării ca succesor al acestuia pe partea de administraţie, o autoritate naţională de reglementare în energie, o autoritatea naţională de reglementare în servicii comunitare. S-a creat la nivelul legislaţiei secundare un haos, o suprapunere, contradicţii în reglementări. Dacă veţi discuta cu operatorii veţi constata că sunt debusolaţi, nu ştiu ce reglementare secundară este mai importantă", a declarat şeful RADET.

Mai mult, instituţiile statului nu-şi respectă obligaţiile legale. Astfel deşi există două obligaţii imperative vis-a-vis de stabilirea preţurilor şi de modul de decontare, "nimeni nu s-a gândit să le respecte, şi aici nu este vorba doar de Bucureşti, ci de întreaga ţară unde sunt sisteme centrale de termoficare.", a adăugat Dumitraşcu.

Şeful RADET a mai explicat că deşi legea spune că în 30 de zile după depunerea la consiliul judeţean şi municipal, a unei propuneri de modificare a preţurilor avizate de ARNSC, consiliul este obligat să o ia în discuţie şi să o aprobe, în Bucureşti avem acelaşi preţ din toamna lui 2011 deşi de atunci şi până acum RADET a depus la Consiliul General al Municipiului Bucureşti patru cereri de creştere a preţurilor, ignorate de CGMB.

S-a ajuns astfel să se înregistreze o diferenţă majoră între preţul reglementat în 2011 şi preţul real de producţie din 2015, a pus punctul pe i Dumitraşcu.

În al doilea rând, legea energiei termice spune că autorităţile locale au obligaţia să suporte diferenţa de preţ între preţul real de producere a gigacaloriei şi preţul aprobat pentru populaţie, însă, în realitate lucrul acesta nu s-a întâmplat din anul 2008 încoace niciodată, a acuzat Dumitraşcu, precizând că diferenţa între subvenţia reală şi cea acordată de primărie a fost între 150 şi 220 de milioane de lei pe an. Aşa s-a ajuns ca RADET să aibă datorii de 3,6 miliarde de lei dintre 3,4 miliarde de lei la ElCEN, situaţie care creează blocaje în lanţ.

Mai mult, cele 3,4 miliarde de lei reprezintă penalităţi, care vin din faptul că RADET nu a primit la timp subvenţiile promise an de an de Primăria Capitalei

Dumitraşcu a mai arătat că “primăria, aşa cum este ea acum este arhaică, bugetarea subvenţiei nu se face la necesar, ci la disponibil”. Astfel, din bugetul capitalei se scade suma bugetată pentru plantat panseluţe, pentru zugrăveli sau ce alte cheltuieli mai are primăria în plan pentru a face “frumos” în oraş, iar restul se împarte între RATB şi RADET, o altă regie aflată în prag de colaps.

Potrivit organizatorilor dezbaterii, Exfor, lucrurile stau la modul următor: din cauza corupţiei şi a ineficienţei, costurile cu căldura în Bucureşti sunt mai mari decât în alte părţi (360 lei în Capitală/Gcal faţă de 275 lei în Ploieşti). Într-o spirală a populismului, primăria nu vrea ca oamenii să plătească întreaga factură şi promite preţuri de 170 lei Gcal la consumator - cel mai mic preţ al energiei termice din România raportat la veniturile medii ale populaţiei - uitând însă să plătească diferenţa, ca subvenţie la RADET.

În consecinţă, RADET nu-şi poate plăti datoriile către producătorul de energie, ELCEN, care, la rândul său nu poate plăti gazul de la Romgaz care avertizează că actualul contract se termină la 15 decembrie şi nu va mai face unul nou dacă nu-şi primate banii.

Pe lângă problema datoriilor, se mai ridică şi problema infrastructurii foarte vechi. Or, Primăria nu a elaborat încă Master Planlu Energetic fară de care nu poate atrage fonduri europene de 150 milioane euro dedicate sistemului de termoficar,e iar RADET fiind regie nu societate comercială nu poate aplica pentru fonduri, independent, oricâte planuri şi-ar face.

În viziunea Otiliei Nuţu, expert în politici energetice, soluţia ar fi fuziunea Elcen- RADET, cu preluarea reţelei RADET de către ELCEN – şi nu invers, cum doreşte primăria – şi atragerea unui investitor care să reformeze întregul sistem, ceea ce ar însemna înlocuirea vechilor centrale ale ELCEN, datând de prin anii 60-70 cu centrale moderne care să producă energie termică în cogenerare, reducerea masivă a reţelei actualmente supradimensionată şi cu pierderi de 70-90% şi transformarea punctelor termice de azi în mini-centrale de cartier care să producă energie termică.

“Mai multe firme mari din lume au venit şi au zis că ar cumpăra entitatea RADET plus ELCEN, noi însă amânăm şi aşteptăm ca amândouă să intre în faliment”, au opinat reprezentanţii Exfor, şi aceasta se întâmplă nu fiindcă ar avea cineva vreun plan, ci fiindcă nimeni nu vrea ca falimentul să se producă în timpul mandatului său.

Evident, o eventuală privatizare a termoficării din Bucureşti ar necesita ca reglementatorul, ANRE, să fie puternic, transparent şi eficient, pentru a nu se repeta istoria APA NOVA, consideră experta.

"Problema fundamentală este următoarea: peste tot în Europa o bună parte din populaţie nu poate să îşi susţină cheltuielile pentru încălzire şi este ajutată în funcţie de nivelul de venituri pe care le are ea, ori marea găselniţa pentru care ar trebui să-i punem la zid (pe politicieni n.r.) este că noi nu îi ajutăm pe oameni, noi ajutăm RADET-ul cu subvenţii, între ghilimele, cu alte cuvinte băgăm bani nediferenţiat într-o structură care dă căldură la oameni care au nivele de venituri diferit.", a opinat un participant la dezbateri adăugând că nu există nicio ieşire din criză fără un calcul real al costurilor de energie, iar compensaţiile trebuie făcute pe nevoia socială, nu pe nivelul operatorului.

O altă soluţie pentru rezolvarea problemei ar fi intrarea în insolvenţă a RADET cu un plan de restructurare şi o idee clară despre ce se doreşte a se obţine la finele acestuia. Cineva trebuie însă să îşi asume soluţiile şi să spună populaţiei adevărul despre modul în care se prezintă situaţia cu încălzirea Capitalei, a explicat, la rândul său, Sorin Ioniţă, dar acest lucru nu va veni de la actualii consilieri generali care mai au doar câteva luni de mandat.

Cel mai probabil soluţia, oricare va fi aceea, va trebui să vină tot de la societatea civilă, capabilă să vină cu experţi şi propuneri, să pună presiune pe politic şi, de ce nu, să dea un nou primar, interesat cu adevărat de soarta bucureştenilor şi a Capitalei, au punctat cei prezenţi la dezbateri.