Noua cursă spaţială: Privatizarea aduce competiţie

Satelit
Satelit (- / AFP / Getty Images)

Limitate în trecut la proiectele finanţate de guvern, explorarea şi călătoriile spaţiale devin mai deschise companiilor private. Mult dezbătuta industrie a turismului spaţial poate creşte rapid; pe lângă asta, mineritul asteroizilor, exploatarea resurselor spaţiale şi construirea aşezărilor în spaţiu pot fi în curând o activitate fezabilă şi profitabilă.

Astronautul retras, Tom Jones, a afirmat într-un interviu pentru The Epoch Times în luna noiembrie că: ”NASA are planuri de a capta un asteroid din vecinătate şi de a-l aduce aproape de lună pentru ca astronauţii din noua navă spaţială Orion să poată vedea asteroidul de aproape şi să înveţe cum să producă combustibili pentru rachete din apa de pe acele corpuri”.

Jones este entuziast cu privire la privatizarea călătoriilor în spaţiu, spunând că profitul va aduce destui bani la buget pentru a finanţa mai departe explorarea şi astfel mai mulţi oameni vor putea să experimenteze minunile spaţiului.

”Cred că modul prin care vom plăti pentru viitoarele explorări spaţiale din sistemul solar este prin dezvoltarea economiei spaţiale”, a spus acesta.

Spaţiul este gaura neagră a plătitorilor de taxe

Institutul de cercetare Dee Baxter Drake, un institut specializat în educaţia din domeniul mineritului, menţiona:

”Programele spaţiale finanţate din banii publici sunt extrem de scumpe, o misiune costând milioane peste milioane. Pur şi simplu nu se întoarce destul din investiţia guvernului... nu există nicio modalitate de a produce venit”.

”Spaţiul este din punctul de vedere al guvernului o groapă în care se aruncă banii”.

Competiţia scade preţurile

Anul trecut, SpaceX a devenit prima companie privată care a transportat un cargou către Staţia Spaţială Internaţională.

Pentru a demonstra costurile scăzute utilizate, SpaceX a spus că a transportat un astronaut către Staţia Spaţială pentru 20 de milioane de dolari comparativ cu suma de 70 de milioane de dolari, cât costă aceaşi călătorie cu racheta rusească Soiuz, notează The Guardian.

Pe 3 decembrie, SpaceX a reuşit cu succes să lanseze în orbită un satelit de comunicaţii important pentru operatorul de sateliţi din Luxembourg, SES.

SpaceX a cerut pentru această operaţine 60 de milioane de dolari. O companie franceză fondată în anii 1980, Arianespaces, a cerut aproximativ 260 de milioane de dolari pentru acelaşi serviciu, conform Popular Mechanics.

”Acest lucru scutură bine industria... Toată lumea va fi obligată să se uite la preţurile de bază şi să-şi modifice atitudinea”, a spus ofiţerul şef al Departamentului tehnologic de la SES, Martin Malliwel, pentru Discovery News.

În prezent, SpaceX a dezvoltat rachete ce pot fi reutilizate fiind capabile să se reîntoarcă pe Pământ fără să se distrugă în atmosferă. Dacă vor fi un succes, preţul unei misiuni ar putea fi redus la numai 200.000 de dolari.

”Competiţia este... grozavă pentru organizaţii. Le menţine în formă, menţine oamenii motivaţi, aşa că toate acestea sunt un lucru bun.”, a spus preşedintele SpaceX, Gweynne Shotwell.

Călătoria în spaţiu este cheia succesului economic în secolul XXI

Jones a accentuat beneficiile duble ce pot exista atunci când facilitezi oamenilor ”acel simţ al libertăţii pe care-l găsesc atunci când se află în cădere liberă”, cât şi cele generate de profitul turismului spaţial.

”A face spaţiul utilizabil ca pe o experienţă personală şi utilizarea acestui acces la spaţiu prin industrializare şi construcţia parcurilor industriale şi construcţia unei economii în spaţiu, ar fi cheia către succesul creşterii noastre economice în secolul al XXI-lea”, a spus acesta.

”Imaginează-ţi să utilizezi bogăţiile de pe asteroizi. Avem resurse limitate aici pe pământ dar există resurse limitate în spaţiu, şi atunci când le vom aduce în mâinile noastre, umanitatea va fi liberă de competiţia pentru resursele limitate ale pământului... chiar este o cheie spre viitor.”

Jones susţine că dezvoltările permanente din tehnologie şi inginerie spaţială vor rezolva problemele de pe Pământ. Acestea ar putea ajuta la dezvoltarea sistemelor ce susţin viaţa, sau, de exemplu, la purificarea apei, reciclare şi telemedicină.

”Avem nevoie de aceste persoane bine antrenate să putem fi competitivi economic, şi aceiaşi oameni pot rezolva problemele pe care le înfruntăm aici.”

Mergând spre Marte

Fondatorul SpaceX, Elon Musk, şi-a fixat ca obiectiv stabilirea pe Marte şi plănuieşte să folosească aproximativ 4 miliarde de dolari în contracte pregătite pentru clienţi precum NASA, pentru a-şi atinge scopul

Organizaţia non-profit olandeză Mars One oferă patru bilete dus spre Marte în 2023. Peste 200.000 de oameni au aplicat pentru a fi primii colonişti. Un reality-show global va difuza procesul de selecţie al astronauţilor iar primii ani ai coloniştilor de pe Marte vor finanţa călătoria de 6 miliarde de dolari, cu susţinerea realizatorilor proiectului, compania Interplanetary Media.

Pentru cei ce nu sunt determinaţi să-şi petreacă restul vieţii pe Marte dar vor în continuare să experimenteze spaţiul, Virgin Galactic oferă zboruri comerciale sub-orbitale. Peste 600 de oameni s-au înscris la acestea.

Primul zbor comercial este programat în 2014. Virgin Galactic a precizat că zborurile vor permite cercetărorilor să conducă cercetarea într-un mediu unic de microgravitate extinsă şi vor oferi turiştilor spaţiali o experienţă spaţială unică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință