Liniile Nazca includ un labirint ceremonial

Descoperite în anii 1920, Liniile Nazca sunt foarte vizibile din aer.
Descoperite în anii 1920, Liniile Nazca sunt foarte vizibile din aer. (pixabay.com)

Un studiu foarte detaliat al Liniilor Nazca din Peru a ajuns la concluzia că s-ar putea că ele să fi fost folosite pentru procesiuni ceremoniale şi că cel puţin o parte din ele erau interconectate pentru a forma un labirint.

Doi arheologi din Marea Britanie au mers 1500 de km în aproape cinci ani pentru a obţine o mai bună înţelegere a acestor geoglife din sudul Perului.

Descoperite în anii 1920, Liniile Nazca sunt foarte vizibile din aer, împânzind cel mai uscat deşert din lume, unde ele persistă din cauza lipsei ploii şi vântului.

Ele au fost, probabil, create de Nazcas, care au trăit între 200 î.Hr. şi 700 d. Hr., dar funcţia lor este necunoscută. Unii au teoretizat că ar fi asociate cu OZN-urile, deoarece acestea sunt vizibile numai de la altitudini mari.

Cercetătorii au analizat modelele lor, au studiat relicvele ceramice asociate lor şi au folosite şi imagini din satelit. Ei au descoperit un labirint de 4.4 kilometri lungime, inclusiv o formaţiune spiralată, în timpul mersului lor pe jos.

"Scopul acestui labirint era să se treacă prin el, nu să fie văzut", a declarat co-autorul studiului Clive Ruggles de la Universitatea din Leicester, în conformitate cu ScienceNews.

"Elementul surpriză a fost crucial pentru experienţa mersului în labirintul Nazca."

Există relativ puţine daune la rocile desfăşurate de-a lungul căii, asta sugerând că oamenii aveau mare grijă în timp ce mergeau pe acolo, fiind probabil şamani sau pelerini. Numărul mare de persoane care traversau deşertul spre un centru de pelerinaj din Cahuachi urmau trasee diferite şi evitau labirintul.

"Căi trans-deşertice şerpuite şi foarte uzate serveau pentru astfel de scopuri funcţionale, dar ele sunt destul de diferite de liniile şi formele geometrice drepte care par mult mai probabil să fi avut un scop spiritual şi ceremonial", a declarat co-autorul studiului Nicholas Saunders de la Universitatea din Bristol într-un comunicat de presă.

"Noi sugerăm că este posibil ca importanţa reală a unora dintre aceste desene deşertice să stea propriu-zis în crearea lor, mai degrabă decât în orice utilizare fizică ulterioară."

Studiul a fost publicat în revista Antiquity.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Cultură