Legea "securităţii naţionale" pentru Hong Kong - Partidul omoară gâsca cu ouă de aur

Poliţia din Hong Kong invadează un mall pentru a dispersa un protest, 30 iunie 2020, cu o zi înainte ca Partidul Comunist Chinez să zdrobească democraţia oraţului printr-o lege "a securităţii naţionale"
Poliţia din Hong Kong invadează un mall pentru a dispersa un protest, 30 iunie 2020, cu o zi înainte ca Partidul Comunist Chinez să zdrobească democraţia oraţului printr-o lege "a securităţii naţionale" (Anthony Wallace/AFP via Getty Images)

Cu doar o oră înainte de 1 iulie, la a 23-a aniversare a transferului oraşului de la guvernarea britanică la cea chineză, Hong Kong a publicat textul legii de aşa-zisă "securitate naţională" impusă de Beijing, care prevede că infractorii ar putea fi închişi pe viaţă.

Dispoziţiile legii au generat temeri că oraşul, căruia i s-a promis autonomie şi libertăţi când a fost predat în 1997, va intra într-o nouă eră a guvernării autoritare.

Legea conferă Beijingului puteri depline pentru a viza orice acte de secesiune, subversiune, terorism şi coluziune cu forţele străine. Regimul chinez va înfiinţa, de asemenea, un birou de securitate care ar instrui şi supraveghea guvernul oraşului cu privire la punerea în aplicare a legii, va exercita supraveghere şi chiar extrădarea „cazurilor complicate”, precum şi cele cu implicare străină.

Noua agenţie de securitate nu va putea fi controlată de guvernul local al Hong Kong-ului.

Legea defineşte cele patru încălcări majore în termeni generali. Activităţile teroriste, de exemplu, includ ameninţări la adresa guvernului central, autorităţile din Hong Kong sau organizaţiile internaţionale „pentru realizarea obiectivelor politice;” „Organizarea sau conducerea unor grupări teroriste;” şi „alte metode periculoase care pun în pericol grav sănătatea sau siguranţa publică”.

Colaborarea cu forţele străine implică strângerea de informaţii pentru instituţii externe sau străine; primirea de finanţare sau sprijin extern pentru a interfera cu politicile chineze şi a oraşului Hong Kong; subminarea alegerilor locale; impunerea de sancţiuni; şi „provocarea urii” faţă de autorităţi. La articolul 38 persoanele care sunt din afara Hong Kong-ului pot fi şi ele incriminate de legea "securităţii".

Autorităţile pot confisca documentele de călătorie ale celor care încalcă legea, pot îngheţa sau confisca bunurile lor, pot solicita informaţii de la organizaţii străine şi pot conecta persoanele suspecte într-o anchetă.

Se pot face solicitări către furnizorii de servicii online pentru a elimina informaţii jignitoare sau pentru a coopera cu autorităţile chineze în cadrul unei anchete penale, conform articolului 43.

LIHKG este unul dintre cele mai populare forumuri online, unde protestatarii converg pentru a discuta despre planurile de viitor. După ce legea de securitate a fost implementată, LIHKG Picks, un grup de voluntari care se ocupă de conţinutul legat de proteste de pe platformă şi le traduce în engleză, a anunţat că administratorii din Hong Kong ai platformei şi-au închis conturile şi munca lor va fi mutată în străinătate. „Vom… continua, cât putem”, au spus într-o postare pe Tweeter.

Judecătorii din oraş ar putea fi împiedicaţi să prezideze cazuri, dacă cuvintele şi acţiunile lor sunt considerate că „pun în pericol securitatea naţională”. Legea prevede, de asemenea, că biroul de securitate ar „înăspri administrarea” agenţiilor de ştiri neguvernamentale şi a organizaţiilor nonprofit străine.

După câteva ore de la votarea oficială a legii de la Beijing, mai multe grupări pro-democraţie, inclusiv Demosisto co-fondat de Joshua Wong, au anunţat că se vor dizolva.

Deşi nu a existat nicio referire directă la protestatarii pro-democraţie din Hong Kong, legea - care interzice sabotarea mijloacelor de transport şi furnizarea de ajutor sau materiale către terorişti - pare să vizeze descurajarea manifestanţilor care au vandalizat uneori instalaţiile publice în semn de protest anul trecut.

"Cel mai rău scenariu nu mai este o posibilitate politică abstractă - ci se află la uşa", a declarat Walter Lohman, directorul Centrului de Studii Asiatice al Fundaţiei Heritage, într-o declaraţie. El a adăugat că „Beijingul îşi distruge credibilitatea internaţională în timp ce încearcă să convingă lumea că restabileşte ordinea în Hong Kong.”

Dan Garrett, autor american din SUA care a documentat mişcarea de protest din Hong Kong, a spus că legea foloseşte termeni ambigui, precum „sănătate publică sau siguranţă”, acestea fiind doar încercări de a justifica atacurile viitoare asupra dizidenţilor.

Sentinţele dure prevăzute de lege sunt o „ameninţare pe mai multe niveluri”, a spus el. Mergând după una sau două figuri proeminente, cum ar fi activistul proeminent Joshua Wong şi magnatul mass-media locală Jimmy Lai, regimul poate descuraja eficient alţi critici.

„Acesta este sfârşitul Hong Kong-ului şi formalizarea ocupaţiei oraşului de către comunişti”, a spus el, adăugând că vor exista „multe, multe alte lupte” pe măsură ce legea va intra în vigoare.

„Legea [securităţii naţionale], în vigoare şi spirit, tratează HK ca pe o insurgenţă teroristă şi un teritoriu ostil”, a spus el. „Acum va exista o naţiune din Hong Kong în exil, care nu va renunţa la lupta pentru patria lor.”