Lavrov acuză - SUA încearcă o schimbare de regim. Rubla continuă să scadă

Ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov.
Ministrul rus de Externe, Sergei Lavrov. (KIRILL KUDRYAVTSEV/AFP/Getty Images)

Rusia a pierdut controlul asupra economiei sale şi ar putea fi forţată să impună controale în stil sovietic asupra tranzacţiilor financiare după ce Banca Centrală a Rusiei nu a reuşit să revitalizeze rubla.

“Situaţia este critică”, a declarat vicepreşedintele băncii centrale, Sergei Svetsov. “Ceea ce se întâmplă este un coşmar pe care nu ni l-am fi putut imagina cu un an în urmă.”

În ciuda faptului că Banca Centrală a crescut ratele dobânzii la 17% în noaptea de luni spre marţi, valoarea rublei a continuat să scadă până la un nivel periculos de jos – un euro ajungând marţi să fie cotat cu 100 de ruble iar un dolar american cu 80 de ruble ruseşti.

Este cea mai mare scădere a valorii rublei de la criza din 1998 şi această tendinţă este susţinută de volumul tot mai mare de capital care părăseşte Rusia, de preţurile tot mai mici la petrol şi de sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană pentru rolul avut de Moscova în conflictul ucrainean.

Rubla a continuat să alunece în jos şi joi, în ciuda asigurărilor date de preşedintele rus Vladimir Putin că economia Rusiei îşi va reveni în aproximativ doi ani. Joi dimineaţă rubla era cu 3% mai slabă în faţa dolarului (un dolar fiind cotat cu 62,04 de ruble) şi cu aproximativ 2% mai slabă faţă de euro (un euro fiind cotat cu 76,50 de ruble la bursa din Moscova).

Michal Dybula, de la BNP Paribas, a declarat că riscul pentru scăderea rublei declanşează o retragere masivă şi rapidă a depunerilor bancare. “O astfel de situaţie, odată ce este declanşată, ar face aproape inevitabilă iniţiativa de control asupra capitalului”, a spus el, adăugând că autorităţile ar putea începe prin forţarea companiilor controlate de stat să îşi vândă activele străine şi să repatrieze fondurile.

În Washington, Casa Albă a declarat că nu are nicio intenţie să uşureze presiunea asupra Rusiei pentru a opri devalorizarea rublei. “Preşedintele rus Vladimir Putin este cel care trebuie să ia o decizie”, conform unui comunicat al Casei Albe.

Preşedintele american Barack Obama a declarat că nu se va opune unei legi adoptate de Congres privind impunerea unui nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, deşi el a avertizat anterior că situaţia merge prea departe pentru liderii europeni şi riscă să ducă la o divizare a frontului trans-Atlantic. Noile măsuri includ ajutoare militare pentru Ucraina în valoare de 350 milioane de dolari şi îl autorizează pe Obama să impună restricţii asupra companiilor energetice care investesc în Rusia şi îl autorizează să interzică acordarea de credite pentru Gazprom.

Sergei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că acum este clar faptul că scopul SUA este acela de a-l da jos de la putere pe Vladimir Putin printr-o schimbare de regim, dar a promis că poporul rus va sfida această tentativă. “Am fost în situaţii mult mai rele în istorie şi de fiecare dată am ieşit din diverse probleme mai puternici”, a spus el.

După ani de ameninţări şi sugestii din partea lui Putin că SUA reprezintă un tigru de hârtie, Kremlinul are de înfruntat acum consecinţele cataclismice ale invadării Ucrainei şi schimbării graniţelor Europei cu forţa. În mod similar, Washingtonul trebuie să se mişte cu atenţie deoarece ar fi o greşeală geostrategică să împingă o Rusie înarmată nuclear prea mult în colţ, riscând să genereze un ciclu de probleme şi mai mari.

Anthony Peters, de la SwissInvest, a declarat că liderii Rusiei şi-au înşelat propriul popor şi până acum au negat criza care i-a învăluit. “Doar pe vremea Uniunii Sovietice am mai putut să vedem un astfel de refuz încăpăţânat din partea Kremlinului de a recunoaşte prezenţa unor severe probleme politice şi economice”, a spus el.

Prăbuşirea rublei a dublat costurile de întreţinere a unei datorii externe de aproape 700 miliarde de dolari a băncilor şi companiilor ruse şi organismelor de stat – majoritatea datoriilor fiind în dolari. Datornicii trebuie să plătească 30 de miliarde de dolari în această lună şi alte 100 miliarde de dolari anul viitor. Cel mai mare producător de petrol al ţării, Rosneft, a cerut ajutoare de stat în valoare de 49 de miliarde de dolari pentru a combate criza actuală.

Este clar că autorităţile îşi păzesc rezervele cu tărie după ce au cheltuit în acest an aproximativ 100 de miliarde de dolari fără să obţină mare lucru.

Lubomir Mitov de la Institutul pentru Finanţe Internaţionale a declarat că orice scădere a rezervelor străine ale Rusiei la sub 330 miliarde de dolari ar fi periculoasă, ţinând cont de scara datoriei externe şi de o confluenţă a presiunilor. “Este o furtună perfectă. Fiecare scădere cu 10 dolari în preţul petrolului reduce veniturile din export cu aproximativ 2% din PIB. Un declin de o asemenea magnitudine ar putea schimba situaţia curentă şi ar putea genera un deficit de 3,5%”, a spus el. Lipsurile financiare totale ar putea ajunge în curând la 10% din PIB datorită efectelor combinate ale sancţiunilor occidentale şi a volumului de capital care iese din ţară.

Banca Centrală ştie că rezervele aparent mari ale Rusiei reprezintă o “Linie Maginot”. Totuşi, încercarea sa de a revitaliza rubla doar prin creşterea ratei dobânzii este în sine letală. Chiar înainte de această mişcare, banca a avertizat că economia s-a putea contracta cu 4,7% în cazul unui scenariu în care preţurile la petrol se vor menţine anul viitor la 60 de dolari pe baril.

Situaţia s-ar putea înrăutăţi şi mai mult deoarece o constrângere monetară violentă ar putea cauza trepidaţii în întregul sistem bancar şi ar putea declanşa un val de falimente corporatiste. BNP Paribas a declarat că fiecare creştere cu 100 de puncte în rata dobânzii va reduce PIB-ul cu 0,8% un an mai târziu. Dar, ratele dobânzii au crescut cu 750 de puncte într-o săptămână.

Lars Christensen de la Danske Bank a declarat că acţiunile Kremlinului au dus la cel mai rău rezultat posibil, din moment ce măsura băncii centrale nu a rezolvat mai nimic. “Ar fi trebuit să lase rubla să meargă pe drumul ei în loc să ucidă economia. Investiţiile sunt în cădere liberă şi cred că acest şoc va fi chiar mai mare decât cel din perioada 2008-2009. Nimic nu sugerează că preţul petrolului îşi va reveni repede de această dată”, a declarat el.

Nu există semne de uşurare a situaţiei pe pieţele de petrol. Ţiţeiul Brent a scăzut marţi sub 59 de dolari pe baril pentru prima dată de la Marea Recesiune din 2009. Efectul negativ al crizei deja loveşte băncile care au legătură cu Rusia şi Ucraina. Preţul acţiunilor băncii austriece Raiffeisen au scăzut cu 8% în Viena iar peste 240% din capitalul său tangibil este expus regiunii. Cel mai mare creditor extern al Franţei este Societe Generale, având o expunere de 25 miliarde de euro, sau 62% din capitalul său tangibil.

Infecţia se răspândeşte pe pieţele în curs de dezvoltare, lovind ţări precum Turcia şi India care ar trebui să fie beneficiari ai unor preţuri mai scăzute la petrol. “Nu există nicio lichiditate, nicăieri. Sistemul este încordat şi avem probleme peste tot”, a declarat un analist financiar.

Există semne că lichidarea ar putea deveni un automatism pe măsură ce investitorii îşi retrag bani din fondurile de obligaţiuni ale pieţelor în curs de dezvoltare.

Rubla a atins niveluri foarte coborâte faţă de dolar în acest an, ajungând la de 45%, iar PIB-ul Rusiei s-a micşorat la 1,1 trilioane de dolari, fiind mai mic decât economia statului american Texas şi jumătate cât mărimea PIB-ului Italiei. Efectul a fost dublu asupra datoriei externe ruse, ajungând la cel puţin 70% din PIB, reprezentând un nivel de risc foarte ridicat pentru agenţiile de rating.

“Căderea Rusiei până la nivelul cel mai de jos este doar o problemă de timp”, a menţionat Tim Ash de la Standard Bank.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie