Ipoteze şocante: diabetul "se ia", obezitatea la fel, iar maladia Alzheimer s-ar datora unor alge

Oamenii de ştiinţă găsesc dovezi că ar putea să vindece "tulburări ale stilului de viaţă", precum diabetul, Alzheimer şi chiar dureri articulare.
Peste tot în lume, oamenii încercă să combată obezitatea, care este cauzată de o serie de factori.
Peste tot în lume, oamenii încercă să combată obezitatea, care este cauzată de o serie de factori. (Raul Arboleda / AFP / Getty Images)

Anul trecut, oamenii de ştiinţă au descoperit că bacteriile din intestin care au fost asociate cu afecţiuni precum boala inflamatorie intestinală şi alergii pot forma spori - "seminţe" minuscule care hibernează, şi sunt produse de bacterii vii ce le ajută să supravieţuiască şi să se înmulţească.

Studiul, publicat în revista Nature, a arătat că aceşti spori pot supravieţui în aer liber şi ar putea să infecteze alţi oameni. Aceasta este o nouă modalitate de transmitere a bolii care nu a fost luată în considerare înainte, au declarat cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute.

Este o cercetare de ultimă oră şi, bineînţeles, este nevoie de mai multe cercetări, dar aici analizăm bolile surprinzătoare despre care cercetătorii cred că ar putea să fie infecţioase.

La începutul acestui an, cercetătorii americani au sugerat că diabetul de tip 2 poate fi contactat din proteinele deteriorate cunoscute sub numele de prioni - aceştia sunt agenţi infecţioşi, ca cei care au transmis boala BSE (sau boala vacii nebune) de la bovine la oameni.

Acest lucru este foarte diferit de explicaţia standard pentru diabetul zaharat - cea de greutate prea mare şi prea puţin exerciţiu care duce la un exces de zahăr (glucoza) în sânge, deoarece hormonul insulina nu mai funcţionează corect. Sugestia de diabet zaharat "infecţios" poate suna absurd la început, dar o echipă de la Universitatea din Texas a găsit câteva dovezi clare, publicate în The Journal of Experimental Medicine.

Cercetătorii au descoperit mai întâi că majoritatea pacienţilor cu diabet de tip 2 aveau proteine deteriorate - cunoscute sub numele de IAPP - în pancreas, organul care produce insulină, vitală pentru menţinerea nivelului adecvat al zahărului din sânge.

Cercetătorii ştiu de mult că proteina deteriorată se acumulează în pancreasul pacienţilor cu diabet zaharat, dar în general au presupus că este mai degrabă rezultatul bolii decât o cauză posibilă.

Apoi, şi acesta este un moment crucial, echipa a injectat IAPP în pancreasul şoarecilor sănătoşi şi în câteva săptămâni şoarecii au avut prea mult zahăr din sânge, iar celulele beta pancreatice care produc insulină erau distruse.

Nu este o dovadă definitivă că diabetul zaharat poate fi vindecat şi nu înseamnă neapărat că diabetul poate fi răspândit ca gripa - prionii nu se răspândesc prin contact sau respirându-i - dar echipa investighează acum căile posibile prin care prionii ar putea infecta oamenii, precum prin transfuzii de sânge sau consumând carne infectată cu prioni.

"Datele noastre deschid un domeniu complet nou de cercetare", au spus ei.

Este totuşi doar o teorie, dar cu mai multe dovezi ar putea indica noi modalităţi de a încetini această epidemie în creştere. Şi ar putea explica de ce unii oameni aparent supli, sănătoşi dezvoltă diabet de tip 2.

Bacteria a fost legată de Alzheimer

În ciuda eforturilor oamenilor de ştiinţă, încă nu înţelegem prea multe despre cauza - ca să nu mai vorbim de vindecarea - mai multor boli groaznice care distrug lent celulele creierului, precum Alzheimer sau Scleroza laterală amiotrofică (SLA)- boala neuronului motor.

Recent, însă, a apărut un potenţial vinovat - cianobacteria, o rudă apropiată a algelor, care creează inflorescenţe pe lacuri şi iazuri.

Când este în floare, cianobacteria conţine o toxină, cunoscută sub numele de BMAA, care poate deteriora creierul când pătrunde în corpul uman.

Efectul BMAA a fost observat pentru prima dată cu ani în urmă, când s-a observat că locuitorii insulei Guam din Pacific au avut o rată ridicată de boală cu simptome asemănătoare atât maladiei Alzheimer cât şi SLA.

Cercetătorii au realizat o legătură între consumul de seminţe de copac cycad, despre care se ştie acum că ar conţine BMAA, şi boala.

Între timp, în S.U.A., un neurolog a identificat zonele propice dezvoltării SLA lângă lacuri şi s-a întrebat dacă inflorescenţa cianobacteriilor pe apă ar putea fi un factor.

S-a dovedit că aerul de deasupra unui lac înflorit era plin de cianobacterii sub formă de aerosoli, purtate de vânt sau bărci, care ar putea fi inhalat. Apoi, BMAA a fost găsit în creierul persoanelor afectate de maladii.

Această cercetare este într-un stadiu incipient, spune profesorul David Smith, un farmacolog şi cercetător al Alzheimer de la Universitatea Oxford. "Alţi microbi au fost, de asemenea, legaţi de Alzheimer, dar dovezile sunt foarte limitate."

La începutul acestui an, oamenii de ştiinţă de la Institutul American pentru Etnomedicină au raportat că maimuţele vervet cărora li s-a administrat BMAA au dezvoltat depozite de bacterii găsite în creierul pacienţilor cu SLA şi Alzheimer. Un studiu al unui aminoacid, care poate bloca parţial efectul BMAA, urmează să înceapă în curând la Centrul de Cercetare şi Tratament Forbes Norris din San Francisco.

Este obezitatea infecţioasă?

Aceasta este o idee care a fost investigată de ani de zile de dr. Nikhil Dhurandhar, profesor de ştiinţe nutriţionale în cadrul Universităţii din Texas. El a identificat mai întâi un virus numit SMAMI în India, care pare să producă grăsime la găini.

"A fost ciudat deoarece infecţiile virale duc, de obicei, la scăderea în greutate", spune el. Când a pus puii infectaţi cu cei sănătoşi, au devenit, de asemenea, supraponderali, chiar dacă au mâncat exact la fel ca înainte. Apoi a constatat că oamenii care transportă SMAMI ar avea probabil o greutate mai mare, cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare decât cei care nu erau putătorii virusului.

În S.U.A., el a găsit acelaşi efect la unul dintre adenovirusuri, numit Ad-36, care în mod normal cauzează infecţii ale nasului şi gâtului la om.

Acest lucru face ca multe animale, precum şi oamenii, să se îngraşe, din cauza creşterii cantităţii de glucoză pe care o primesc din alimente sau prin producerea mai multor molecule grase. Acum se încearcă dezvoltarea unui vaccin pentru a preveni obezitatea indusă de virus.

Mai mult, echipa de la Institutul Wellcome Trust Sanger, cea care a descoperit că bacteriile intestinale umane formează "spori" care ar putea părăsi corpul şi ar putea să supravieţuiască în lumea exterioară, a subliniat de asemenea că anumite tipuri de bacterii intestinale sunt legate de obezitate.

Într-adevăr, cercetarea de pionierat în acest domeniu de către oamenii de ştiinţă din S.U.A. din 2006 a arătat că transplantarea microbilor de la şoarecii obezi în cei sănătoşi a dus la creşterea lor în greutate.

Teoria indică faptul că microbii "obezi" ar putea infecta alte persoane şi, la rândul lor, îi vor face mai predispuşi la creşterea în greutate.

Cercetătorii de la Wellcome au sugerat că microbii obezităţii din aer ar putea fi parte a motivului pentru care obezitatea tinde să funcţioneze în familii (precum şi genetica şi stilul de viaţă).

Legăturile bacteriei cu artrita

Considerăm, în general, că artrita afectează în principal articulaţiile persoanelor în vârstă ca rezultat al uzurii, astfel încât nu mai e prea mult de făcut în afară de a încerca să reduceţi inflamaţia şi durerea.

Totuşi, durerea articulară poate fi cauzată de diverse bacterii.

Printre bacteriile cele mai susceptibile de a afecta articulaţiile sunt stafilococul, care este mai cunoscut pentru apariţia problemelor cutanate şi ale sinusurilor; gonococcus - responsabil pentru gonoree; streptococul care afectează de obicei pielea şi gâtul şi provocă meningită şi infecţii ale tractului urinar, precum şi pneumococul care provoacă pneumonia, cauzând de asemenea, probleme la nivelul urechii şi sinusurilor.

Se crede că odată ce aţi contractat o infecţie, chiar dacă aceasta se tratează, bacteriile pot călători în orice articulaţie a corpului prin sânge. Nu este clar de ce bacteriile îşi părăsesc ocazional zonele ţintă în acest fel.

Mai mult de 70% dintre copiii mici care au fost spitalizaţi cu dureri articulare au fost găsiţi că au acelaşi virus (Kingella kingae) în articulaţii şi în nas şi gât, potrivit studiului de la Spitalul Universitar din Geneva, publicat luna trecută.

Un indiciu util că articulaţia dvs. dureroasă este legată de o infecţie este că aceasta se ascute după ce aţi suferit deja de probleme de piele sau sinus sau de o infecţie a gâtului, de exemplu. În mod obişnuit, articulaţia dureroasă răspunde la tratamentul obişnuit cu antibiotice.

Lăsate netratate, bacteriile pot distruge rapid părţi ale articulaţiei şi pot provoca otrăvirea sângelui.

Testele de sânge pot detecta dacă aţi suferit o infecţie bacteriană recentă şi o radiografie a articulaţiei afectate va arăta dacă aceasta a fost deteriorată.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință