Înfiinţarea Muzeului Dictaturii Comuniste în Bucureşti, respinsă de Guvernul Cioloş şi Senat

Guvernul Cioloş s-a alăturat guvernelor de după 1989 care au respins înfiinţarea Muzeului Dictaturii Comuniste în Bucureşti, acuză senatorul Valeriu Todiraşcu.
Vot în Parlament
Vot în Parlament (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Nemulţumit că s-a făcut foarte puţin pentru ca populaţia să înţeleagă pe deplin ororile dictaturii comuniste, iar tânăra generaţie să păstreze memoria înaintaşilor şi să cunoască istoria adevărată a ţării cu consecinţe directe asupra sărăciei în care se trăieşte astăzi, senatorul Valeriu Todiraşcu a depus un proiect de lege care vizează înfiinţarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul "Casa Radio" din Capitală, de unde Nicolae Ceauşescu a urmărit ultima manifestaţie de 23 August.

Iniţiativa lui Todiraşcu a fost semnată de alţi 66 de senatori şi deputaţi, marea majoritatea PNL. Când a venit ziua votului în Senat - prima cameră sesizată - pe 21 martie, din cei 66 de senatori prezenţi, 53 (de la PSD, UNPR, LC, PNL şi UDMR) au votat împotrivă.

"Guvernul nu susţine propunerea legislativă privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul Casa Radio. Imobilul este prea mare şi investiţia este prea mare", a declarat reprezentantul guvernului Cioloş la dezbaterea din plenul Senatului.

Potrivit lui Todiraşcu, din practica parlamentară se ştie că atunci când poziţia Guvernului este negativă pentru orice iniţiativă legislativă, în peste 98% din cazuri, comisiile raportoare şi plenurile ambelor camere vor respinge iniţiativă legislativă în cauză.

"Guvernul Cioloş s-a alăturat guvernelor de după 1989 care au respins înfiinţarea Muzeului Dictaturii Comuniste în Bucureşti. Comunismul va continua să răzbată la toate nivelele societăţii şi a Statului Român, chiar şi după 26 de ani de la acele evenimente, pe care mulţimea le-a dorit a fi o revoluţie anticomunistă.

Efectele comunismului vor continua să determine amânarea la nesfârşit a modernizării statului, condamnând România la menţinerea înapoierii faţă de statele vest-europene, care se manifestă inclusiv în sărăcia de astăzi a cetăţenilor", a declarat senatorul.

Dictatura comunistă, cea mai neagră pagină din istoria României

"Numele eroilor decedaţi în 1989 nu ar trebui să se poată afla numai din cimitire, ci şi din muzeele din România. Dictatura comunistă a reprezentat cea mai neagră pagină din istoria omenirii şi a României, care a generat peste 120 de milioane de morţi pe plan mondial, de 5 ori peste numărul morţilor generat de fascism, cea mai sângeroasă dintre revoluţiile anticomuniste din istoria omenirii având loc în România, dar a generat şi ruperea României de Basarabia, unde abia după 20 de ani de la căderea comunismului din Republica Moldova, Curtea Constituţională de acolo a decis ca limba oficială de stat este cea română.

Toate ţările membre ale Uniunii Europene care au aparţinut lagărului comunist au muzee în care sunt dezvăluite atrocităţile acestui regim. Muzee ale Dictaturii Comuniste se găsesc azi la Praga, Varşovia şi Budapesta. Un muzeu impresionant a fost înfiinţat în anul 1994 la Berlin, în fostul sediu STASI, muzeu care este vizitat anual de peste 300.000 de oameni, mai mult de jumătate dintre ei fiind elevi şi studenţi", a afirmat Todiraşcu.

Clădirea cea mai propice pentru realizarea în Bucureşti a unui complex muzeal şi de săli de conferinţe, cuprinzând şi Muzeul Dictaturii Comuniste, este, în opinia senatorului, "Casa Radio" din str. Ştirbei Vodă nr. 174-176 sect. 1.

"Casa radio"
"Casa radio" (Valeriu Todiraşcu)

"Această clădire, care este un exemplu al grandomaniei ceauşiste, de unde dictatorul Ceauşescu a urmărit ultima manifestaţie de 23 August, a rămas neterminată, parţial demolată, ca o relicvă faraonică a "Epocii de aur" şi nu poate fi vizitată şi utilizată de către cei care au fost nevoiţi să îşi sacrifice tinereţea pentru a contribui cu muncă şi venituri la înălţarea construcţiilor megalomane ale epocii comuniste.

Ea zace între bălării, iar în loc să găzduiască amintiri despre eroii neamului, cauzele jertfei lor, a morţii lor şi a sărăciei celor rămaşi în viaţă, se află în paragină din 1989, fiind o pată neagră pe harta Capitalei.

Muzeul de la Sighet este un exemplu de ceea ce ar trebui să se facă pentru înţelegerea monstruozităţii acestei ideologii comuniste. Nu este suficient însă. Un Muzeu al Dictaturii Comuniste ar trebui să se regăsească în fiecare regiune istorică a ţării, pentru că în toate s-au suferit răni adânci în această tristă perioadă, şi pentru că în toate regiunile se educă şi cresc cetăţeni.", a mai precizat Todiraşcu, membru al partidului Noua Republică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne