Radu Preda: ”Suntem o naţiune fără memorie” (video)

Tema înfiinţării unui muzeu al comunismului a fost excesiv politizată, iar România nu a găsit instrumentul juridic pentru a condamna responsabilitatea indirectă a întregului lanţ care a dus de la ideologie la crimă, a explicat preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda, într-o dezbatere.
Radu Preda
Radu Preda (Eugen Horoiu/Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

”Mă interesează acest muzeu din perspectiva unui viitor imediat. Noi ne pregătim în 2018 să marcăm primul secol al României cvasi-mari. Din acest secol, trei sferturi de timp nu este memorizat muzeal. Este format dintr-o succesiune de dictaturi începând cu cea regală din 38, care se termină în tranziţia fără sfârşit în care ne aflăm. Suntem o naţiune fără memorie, una dintre puţinele ţări ale UE care-şi permite acest lux să vegeteze memorial, mulţumindu-se cu surogate, cu iniţiative don quijoteşti private. Am văzut şi la Oradea, şi la Piteşti, Aiud şi Gherla cum se încearcă articularea unei culturi a memoriei, dar toate acestea sunt picături într-un ocean de ignoranţă”, a afirmat Preda în cadrul dezbaterii ”Un muzeu al comunismului în România”, organizată marţi de Centrul de Studii în Istorie Contemporană în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer.

Preşedintele ICCMER a arătat că tema înfiinţării unui muzeu al comunismului ”a fost din păcate excesiv politizată. Când un deputat sau senator nu are idei, atacă această temă în diverse variante – să se facă un muzeu al ororilor, un monument în Piaţa Universităţii. Alţii agită ideea că-i tăiem pensia lui Iliescu. Tema aceasta a raportului cu trecutul recent a ajuns un vodevil greţos, în care tot felul de indivizi din politică încearcă să ne-o fluture ca ultimă legitimare a prezenţei lor publice”.

Radu Preda a pledat pentru o asumare transpartinică a acestei teme într-un dialog larg între mediul politic şi societatea civilă. ”Dacă ar fi să se facă muzeul, trebuie rescrisă legea muzeelor care este de un comunism latent, care paralizează orice iniţiativă de acest tip. Trebuie să fie un muzeu plasat de la început în paradigma parteneriatului public-privat, care să poată să adune fonduri, să primească artefacte şi să nu aibă constrângerile de ordin birocratic”, a explicat el.

Scopul principal al acestuia ar fi, în opinia sa, lămurirea istoriografică şi muzeografică inclusiv a faţetelor totalitarismului, fie că este vorba despre dictatura regală, de cea antonesciană, şi a ceea ce s-a întâmplat după căderea comunismului deoarece ”post-comunismul este un capitol al comunismului însuşi”.

Preda consideră că un început bun ar fi înfiinţarea unui Muzeu al crimelor comunismului pentru ca ”acestea sunt univoce şi nu mai poţi veni cu nuanţe. Glonţul e glonte. Numărul de victime de la Aiud, Gherla, Jilava sau de la Sighet este clar, la fel cum nu se mai pot găsi scuze pentru torţionari sau pentru cei care au ordonat crimele”.

Pe de altă parte, preşedintele IICCMER a subliniat că România n-a găsit încă instrumentul juridic pentru a condamna responsabilitatea indirectă a întregului lanţ care a dus de la ideologie la crimă. În schimb, Germania a construit cu greu un cadru legal în această privinţă. De-nazificarea a durat câteva decenii, dar ţara a reuşit să ajungă la o maturitate muzeografică şi culturală datorită faptului ca şi juridic s-au clarificat nişte lucruri.

Muzeul comunismului trebuie gândit ca un punct terminus al unei lămuriri identitare pentru că o societate nu poate să aibă la bază confuzia. Un simulacru de proces la Târgovişte devine un simulacru de justiţie mai târziu.

”Acum au loc procese în Germania împotriva unor paznici de la Auschwitz pentru că abia acum s-a ajuns la maturitatea de a considera că vina ideologică este la fel de mare ca vina fizică. Complicitatea are forme diverse. Ideal ar fi să ajungem la maturitatea politică şi juridică de a pune în discuţie rolul Comitetului Central ca organism colectiv de conducere. Noi am redus o ideologie prin definiţie colectivă la două persoane, Nicolae şi Elena Ceauşescu, dar unde e colectivul de tovarăşi? Dar noi avem oameni de toate felurile, de la poeţi care azi sunt stegari ai democraţiei, până la lideri sindicali şi politicieni care au fost parte a complicităţii enorme care a ţinut România în această captivitate”, a explicat Radu Preda.

În opinia sa, muzeul comunismului trebuie gândit ca ”un punct terminus al unei lămuriri identitare pentru că o societate nu poate să aibă la bază confuzia. Un simulacru de proces la Târgovişte devine un simulacru de justiţie mai târziu. O complicitate a foştilor membri ai CC devine o problemă de transpartidism întru corupţie a Parlamentului actual”.

”Sunt paralele pe care trebuie să le scurtcircuităm dacă vrem să avem o Românie post-totalitară. Noi suntem în post-comunism, dar nu în post-totalitarism”, a concluzionat preşedintele IICCMER.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne