În onoarea Memorialului Sighet

Memorilalul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetul Marmaţiei
Memorilalul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetul Marmaţiei (Epoch Times România)

Cine nu a fost niciodată la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighetu Marmaţiei, întemeiat de Ana Blandiana şi Romulus Rusan în anul 1993, nu va înţelege până la capăt istoria recentă a României şi a altor ţări est-europene, oricât s-ar fi documentat în acest sens.

Între 12 şi 15 iulie, acolo s-a ţinut ediţia jubiliară, a douăzecea, a Şcolii de Vară de la Sighet, organizată de Fundaţia Academia Civică, în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, şi cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Institutului Polonez şi Ambasadei Republicii Cehe în România. Au fost prezente, ca şi în alte dăţi, şi surorile lui Corneliu Coposu.

Această ediţie a fost deschisă de Ana Blandiana, fondatoarea Memorialului Sighet şi preşedintă a Fundaţiei Academia Civică, de Goran Lindblad, preşedinte al Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, şi de Stephane Courtois, rectorul Şcolii de Vară.

Participanţii au vizitat Memorialul, iar pe parcurs au fost vernisate expoziţiile „Memoria Manuscriselor”, organizată de Fundaţia Academia Civică, şi „Charta ‘77”, organizată de Ambasada Republicii Cehe, urmate de lansarea volumului „Geist hinter Gittern. Die rumanische Gedenkstatte Memorial Sighet”, adică „Fantoma din spatele gratiilor. Memorialul român de la Sighet”, editat de Katharina Kilzer şi Helmut Muller-Enbergs.

În aceeaşi zi, s-a desfăşurat şi o masă rotundă, intitulată „Memorie şi memorial. Memorialul ca actor al istoriei”, moderată de Dennis Deletant şi acad. Alexandru Zub.

Participanţii la această primă masă rotundă au fost: Gheorghe Mihai Bârlea (Sighet), Nae Constantinescu (Bucureşti), Miron Costin (Los Angeles), Dan Grigore (Bucureşti), Alexandru Gussi (Bucureşti), Katharina Kilzer (Fankfurt), Nicolae Noica (Bucureşti), Ioan Aurel Pop (Cluj-Napoca), Romulus Rusan (Bucureşti), Elena Siupiur (Bucureşti), Cristian Vasile (Bucureşti) şi Roman Wyborski (Czestochowa).

După aceasta, au fost prezentate ultimele apariţii editoriale ale Fundaţiei Academia Civică, editorul lor fiind Romulus Rusan, directorul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Seara a fost încununată cu concertul „Patimi şi suferinţe”, susţinut de cunoscutul rapsod Grigore Leşe, cu cântece cât se poate de potrivite locului şi momentului.

Duminică, 14 iulie, evenimentele ediţiei jubiliare au debutat cu lansarea cărţii „Vandeea: de la genocid la memorial” de Reynald Şecher, ediţia română, Fundaţia Academia Civică, în traducerea Anei Ţuţuianu.

A fost organizată încă o masă rotundă, cu titlul „Represiunea comunistă în timp şi în spaţiu”, moderată de Stephane Courtois şi Pierre Hassner, la care s-au înscris: Octav Bjoza (Braşov), Dennis Deletant (Londra), Anneli Ute Gabanyi (Berlin), Goran Lindblad (Göteborg), Miodrag Milin (Timişoara), Patrick Moreau (Strasbourg), Helmut Muller-Enbergs (Berlin), Anatol Petrencu (Chişinău), Petruska Sustrova (Praga), Reynald Secher (Paris), Teodor Stanca (Timişoara), Virgil Ţârău (Cluj-Napoca) şi Liviu Ţârău (Cluj-Napoca).

Ziua s-a încheiat cu o altă masă rotundă, intitulată „Memorialul – ancoră între generaţii. La ce foloseşte memoria?”, moderată de Tom S. Blanton şi acad. Şerban Papacostea, la care au participat premianţi ai celor 15 ediţii ale Şcolii de Vară, precum şi Cristina Petrescu (Bucureşti), Dragoş Petrescu (Bucureşti), Rita Schorpp (Berlin) şi Libuse Valentova (Praga).

Luni, 15 iulie, participanţii la ediţia jubiliară a Şcolii de Vară au vizitat Cimitirul Săracilor, parte integrantă de Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, precum şi Muzeul Maramureşului şi Muzeul Civilizaţiei Evreieşti – casa „Elie Wiesel”.

Bunul mers al activităţilor ediţiei jubiliare a fost asigurat, ca şi la ediţiile precedente, de atentele gazde de la Sighet precum şi de Ioana Boca, director executiv al Fundaţiei Academia Civică.

Ediţia jubiliară a Şcolii de Vară a continuat de fapt şi astăzi, 16 iulie, la Spaţiul Public European, din Bucureşti, str. Vasile Lascăr nr. 31, cu dezbaterea „Memoria ca formă de justiţie. Memorialul Sighet – 20 de ani”, moderată de Ana Blandiana, preşedinte al Fundaţiei Academia Civică, la care şi-au anunţat participarea numeroase personalităţi române şi străine: E.S. Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Goran Lindblad, preşedinte al Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, José Maria Ballester, fost şef al Diviziei Patrimoniului Cultural al Consiliului Europei, Stephane Courtois, CNRS – Paris, rectorul Şcolii de Vară de la Sighet, Sven-Joachim Irmer, director al reprezentanţei Fundaţiei Konrad Adenauer în România şi Republica Moldova, precum şi: Mircea Carp (München), Dennis Deletant (Londra), Anneli Ute Gabanyi (Berlin), Micaela Ghiţescu (Bucureşti), Pierre Hassner (Paris), Lucia Hossu-Longin (Bucureşti), Dan C. Mihăilescu (Bucureşti), Patrick Moreau (Strasbourg), Andrei Oişteanu (Bucureşti), Traian Orban (Timişoara), Anatol Petrencu (Chişinău), Rita Schorpp (Berlin), Petruska Sustrova (Praga), Mihai Şora (Bucureşti), Libuse Valentova (Praga), Ion Vianu (Bucureşti), Thierry Wolton (Paris) şi Roman Wyborski (Czestochowa).

De asemenea, a fost lansat volumul „Geist hinter Gittern. Die rumanische Gedenkstatte Memorial Sighet”, ce a fost lansat şi în prima parte a ediţiei jubiliare a Şcolii de Vară.

În încheiere, a avut loc lansarea medaliei jubiliare emise de Banca Naţională a României în onoarea Memorialului Sighet, eveniment urmat de o recepţie oferită de Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Apoi, participanţii au plecat să viziteze spaţiul expoziţional permanent al Memorialului Sighet la Bucureşti, „Memoria ca formă de justiţie”, din strada Jean-Louis Calderon nr. 66.

Am socotit nimerit să fie publicate absolut toate evenimentele şi numele de rezonanţă care le-au onorat, tocmai pentru a sugera importanţa Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighetu Marmaţiei, în conştiinţa României şi a altor ţări, precum şi amploarea deosebită a activităţilor legate de această ediţie jubiliară.

Patimile şi suferinţele celor care au fost închişi în primii ani ai comunismului sau chiar au murit în penitenciarul de la Sighet sunt astfel încă o dată sfinţite şi neuitate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne