Igor Grosu: Prin Legea cetăţeniei guvernarea vrea să transforme Moldova în regiune off-shore

După votarea Legii cetăţeniei, PAS solicită Procuraturii Generale să verifice dacă în acţiunile promotorilor acestei iniţiative, în frunte cu spicherul Parlamentului, nu există elemente constitutive de infracţiune, iar Guvernului să suspende punerea în aplicare a acestei legi.
Cetăţenia R. Moldova
Cetăţenia R. Moldova (cna.md)

Partidul Democrat împreună cu aliaţii săi au demonstrat din nou „cu prisosinţă” că au o imaginaţie de invidiat la capitolul creării de scheme şi portiţe privind propunerea proiectelor de modificare a legislaţiei Republicii Moldova, consideră secretarul general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, Igor Grosu, referindu-se la legea aşa-numitei cetăţenii prin investiţii.

Acesta a explicat că la finele anului 2016, Parlamentul a adoptat legea cetăţeniei. De menţionat ar fi faptul că acest proiect de lege a fost înregistrat în Parlament în aceeaşi zi în care a fost înregistrată şi aşa-numita „amnistie penală” care la presiunea societăţii civile şi a partenerilor de dezvoltare, nu a fost votată în lectura finală, ulterior fiind chiar retrasă. Însă, din păcate, această lege a cetăţeniei a ajuns să fie votată în Parlament, promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, a precizat Grosu, potrivit căruia, ambele aceste controversate proiecte de lege au fost înregistrate practic consecutiv având chiar aceiaşi autori în frunte cu nimeni altul decât preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

„Această lege permite acordarea cetăţeniei Republicii Moldova străinilor care varsă într-un fond special 100.000 euro, adică dăruiesc aceşti bani statului RM, sau care investesc, fie în proprietăţi, fie în hârtii de valoare 250.000 euro.

Astfel de prevederi ale legislaţiei întâlnim şi în alte state, însă nicăieri nu există condiţii atât de facile de obţinere a cetăţeniei cum au fost aprobate de Parlamentul nostru, şi aici nu ne referim la ţările off-shore, în care se pare că tinde guvernarea actuală să transforme RM”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei conferinţe de presă.

Secretarul general PAS consideră că în urma votării acestei legi există riscul ca cetăţenia moldovenească să fie obţinută foarte uşor de persoane cu trecut dubios, cum ar fi din Rusia, din unele ţări din Asia, Africa, America Latină. Mai mult decât atât, acesta a mai specificat că un alt mare risc ar fi ca banii din miliardul dispărut să revină acasă prin persoane interpuse, şi astfel banii murdari/furaţi să fie transformaţi în legali.

Sergiu Litvinenco, juristul PAS a precizat că fracţiunea solicită „Procuraturii Generale să verifice dacă în acţiunile promotorilor celor două iniţiative gemene, în frunte cu spicherul Parlamentului nu există elemente constitutive de infracţiune. Această sesizare către Procuratura Generală nu are nicidecum un caracter politic ci strict unul juridic întrucât în acest caz noi nu vorbim de ipoteze, opinii sau judecăţi de valoare expuse pe linie partinică sau civică, ci de acte oficiale ale CNA. Al doilea demers, adresat Guvernului, cerem să se suspende punerea în aplicare a acestei legi prin neadoptarea până la consultări suplimentare inclusiv cu partenerii RM.”.

Menţionăm că Centrul Naţional Anticorupţie a avizat negativ ambele proiecte de lege, legea amnistiei penale şi cea a cetăţeniei, dintre care ultima a fost votată. În avizul CNA se arată că legea cetăţeniei „promovează un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională; promovează unele interese în detrimentul interesului public cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi statului; creează un pericol iminent şi direct la adresa securităţii Republicii Moldova”.

Totodată, preşedintele PAS Youth, Dan Perciun a specificat că unul din argumentele şefului legislativului, Andrian Candu ar fi fost faptul că această lege ar reprezenta un instrument pentru atragerea investiţiilor străine în RM. În acelaşi timp, preşedintele PAS Youth a ţinut să puncteze faptul că „companiile străine nu vin în RM din cauza faptului că avem corupţie în toate instituţiile statului, că nu-şi pot proteja investiţiile în justiţie, şi climatul investiţional per ansamblu este prost şi nu din cauza faptului că nu există o lege care să le ofere cetăţenie acelor investitori”.