120 de milioane de euro pentru decontaminări Petrom
alte articole
Statul român se pregăteşte să bage bani în decontaminările de la Petrom. În următorii doi ani, statul va cheltui 120 de milioane de euro pentru finanţarea unor lucrări de ecologizare a unor situri contaminate istoric conform unui proiect de hotărâre de Guvern lansat în dezbatere pe site-ul Ministerului Mediului.
Banii provin din fonduri europene şi, conform Focus Energetic, actul normativ nu face nici o referire la procesul deschis de OMV Petrom la Paris pe motiv că mai multe guverne la rând au refuzat să plătească lucrările de ecologizare, aşa cum se prevede în legea de privatizare a companiei data în anul 2004, perioada guvernării Năstase.
Valoarea totală a investiţiei în decontaminări pe care o va face guvernul cu fonduri europene nerambursabile, pentru a respecta promisiunile asumate de România în 2004 faţă de OMV se ridică la 527 milioane de lei, respectiv puţin peste 119 milioane de euro. Din această sumă valoarea eligibilă este de 391 milioane de lei (88,5 milioane de euro), restul reprezentând partea neeligibilă a proiectului, adică 30,7 milioane de euro. Investiţia trebuie să se deruleze în doi ani, în 2014 urmând să fie cheltuiţi 314 milioane de lei, în timp ce restul până la 527 milioane vor fi cheltuiţi în 2015. “Valoarea se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor”, precizează documentul.
Banii vor acoperi lucrări de ecologizare la 2 batale de şlam fosfoamoniacal de la Doljchim, 4 batale interne şi externe de la Petrobrazi, la 2 halde de deşeuri triazinice şi acrilonitril din cadrul Arpechim, precum şi la cele 2 lacuri Dâmbovnic şi Suseni tot de la Arpechim. Vor mai fi decontaminate 25 de batale de reziduuri petroliere rezultate din activitatea de explorare şi producţie, plus remedierea a 2 depozite de produse petroliere de la Vaslui şi Făurei.
Comisia Europeană scoate basma curată statul român
Prin legea de privatizare a Petrom, legea 555/2004 care consfinţeşte preluarea a 51% din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. de către OMV AKTIENGESELLSCHAFT, statul s-a angajat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, respectiv până pe 14 decembrie 2019, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 1). Valoarea maximă anuală pe care statul român s-a angajat s-o vireze Petrom pentru ecologizare este de 50 milioane de euro, informează focus energetic.
Mai mult, Statul s-a mai angajat ca, timp de 30 de ani de la data finalizării, să despăgubească, în totalitate, compania pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu temenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 2).
Potrivit legii menţionate, banii pentru decontaminări trebuiau asiguraţi de Ministerul Finanţelor Publice din veniturile încasate de instituţii publice în procesul de privatizare, din vânzarea de acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale şi din dividende, informează focus energetic.
Printr-o ordonanţă promovată de Ministerul Finanţelor Publice, s-a reuşit însă ca sumele pe care statul român trebuia să le deconteze pentru lucrările de ecologizare făcute de OMV Petrom pentru poluările istorice să fie pasate către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC), care urma să le suporte din fonduri externe nerambursabile.
În anul 2012, au fost avansate o serie de discuţii în cadrul MMSC pentru obţinerea acordului Comisiei Europene privind rambursarea, din fonduri nerambursabile aferente POS Mediu, a cheltuielilor efectuate pentru investiţiile de decontaminare istorică, în aprilie 2013, CE, pronunţându-şi admisibilitatea de principiu al solicitării de asistenţă pentru proiectul major "Reabilitarea siturilor contaminate istoric cu produse petroliere, faza I" şi finanţarea din fonduri nerambursabile aferente POS Mediu.
Printr-o decizie pronunţată în data de 16 aprilie 2014, Comisia Europeană a aprobat, de principiu, acordarea sumei de 180 de milioane de euro pentru decontaminarea siturilor poluate istoric, pentru care statul român trebuie să acorde despăgubiri companiei Petrom.
Bani petru studii în exces
La momentul preluării PETROM de către compania austriacă OMV, costurile de mediu au fost evaluate, per total la 178,555 milioane de euro. Pe categorii, obligaţiile de mediu se ridicau, în 2004, la 26,037 milioane de euro pentru Arpechim, 31,861 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,824 milioane de euro pentru Doljchim, 29,233 milioane de euro pentru distribuţie şi comercializare şi 29,233 milioane de euro pentru sectorul upstream.
În 2009, Ministerul Mediului a constituit Comisia care să analizeze cererile de plată înaintate de Petrom, pentru decontarea lucrărilor de ecologizare făcute potrivit legii de privatizare. Ministerul Mediului nu a acceptat până în prezent la plată nici una dintre cele două cereri de decontare a lucrărilor de decontaminare făcute de OMV Petrom, în consecinţă compania a sesizat Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, încă din 2011, cerând o interpretare obiectivă a două solicitări adresate statului român, privind rambursarea a circa 21 milioane euro (91,68 milioane lei), sumă cheltuită pentru activităţi de decontaminare.
Surse din domeniu citate de focus energetic au declarat că neînţelegerile dintre cele două părţi, statul român şi compania de petrol, se referă la sumele solicitate pentru lucrările executate, care ar fi fost exagerat de mari, Petrom făcând un “exces” de studii .
Nereguli la Ministerul Mediului
La începutul lui 2013, decontările lucrărilor de ecologizare au făcut obiectul unei verificări a Corpului de control al primului ministru, concluziile raportului nefiind deloc favorabile oficialilor Ministerului Mediului, care ar fi întârziat 6 ani constituirea Comitetului de avizare pentru problemele de mediu “Petrom” şi care s-ar face, de asemenea, vinovate de faptul că prin lipsa de reacţie, au condus la aprobarea tacită a unui decont de peste 30 milioane de lei.
Raportul Corpului de Control mai atrage atenţia asupra modului în care Ministerul Mediului a primit bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, 2,82 milioane de lei, pentru plata avocaţilor. Conform raportului, nu exista niciun motiv pentru ca ministerul să ceară bani de la Guvern, având în vedere că suma putea fi acoperită din bugetul propriu. Raportul îi arată responsabili de aceste nereguli pe toţi miniştrii Mediului de după privatizarea Petrom şi până la momentul efectuării controlului, plus câţiva directori generali din minister.
Corpul de control al primului ministru a propus transmiterea Raportului către Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru cercetarea unor fapte posibil penale.