Xi Jinping îi spune din nou "NIET" lui Putin pentru gazoductul Power of Siberia 2
A cincea vizită a lui Vladimir Putin în China de la începutul războiului şi a 25-a din timpul preşedinţiei sale s-a dovedit a fi ineficientă în a produce acordurile mult aşteptate de Rusia privind construcţia gazoductului Power of Siberia 2.
Proiectul, discutat de peste un deceniu şi care prevede creşterea livrărilor de gaze către China la 100 de miliarde de metri cubi pe an, rămâne o chestiune cu aspecte nerezolvate, a relatat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, după discuţiile lui Putin cu liderul chinez Xi Jinping.
„Au mai rămas unele nuanţe de clarificat”, a spus Peskov, potrivit The Moscow Times, adăugând că „parametrii de bază ai înţelegerii” şi traseul viitorului gazoduct au fost convenite, însă nu există încă un acord clar privind calendarul proiectului.
„Nu există încă nimic clar. Este vorba, totuşi, de informaţii comerciale. Dar aceasta este o realizare destul de semnificativă”, l-a citat Interfax pe Peskov.
Putin a adus la Beijing o delegaţie numeroasă, incluzând cinci vicepremieri, opt miniştri şi şefii unor mari companii de stat, printre care Gazprom şi Rosneft. În timpul vizitei sale, el a vorbit despre „perspectivele nelimitate” ale cooperării ruso-chineze şi a promis exporturi „neîntrerupte” de petrol, cărbune şi gaze către China.
În urma discuţiilor, Moscova şi Beijingul au semnat 40 de documente. Cu toate acestea, niciunul nu menţionează gazoductul Power of Siberia 2 sau cooperarea în sectorul petrolului şi gazelor, potrivit unei liste publicate de Kremlin.
Preţul gazului rămâne principalul obstacol pentru noul gazoduct, de care Gazprom are nevoie disperată după pierderea pieţei europene, a declarat anterior pentru Financial Times o sursă familiarizată cu situaţia. Potrivit acestei surse, China cere o reducere a preţului până la un nivel apropiat de cel de pe piaţa internă rusă. Acesta este de aproximativ 50 de dolari pentru o mie de metri cubi, de cinci ori mai puţin decât plăteşte în prezent Beijingul (258 de dolari pentru o mie de metri cubi) şi de 8,5 ori mai puţin decât preţurile practicate de Gazprom pentru alţi clienţi externi (420 de dolari).
În plus, China este îngrijorată că cererea de gaze ar fi putut atinge deja nivelul maxim şi, prin urmare, se îndoieşte de necesitatea asumării unor obligaţii suplimentare de achiziţie, a declarat o sursă.
China cumpără în prezent anual 38 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia — jumătate din exporturile Gazprom către ţările din afara CSI, care se află aproape de cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul anilor 1980.
Până la sfârşitul deceniului, guvernul rus se aşteaptă să majoreze livrările către China cu 47%, până la 56 de miliarde de metri cubi pe an. Gazele suplimentare urmează să fie furnizate prin ruta din Orientul Îndepărtat (12 miliarde de metri cubi) şi prin extinderea capacităţii gazoductului Power of Siberia-1 (6 miliarde de metri cubi).
