Putin primeşte undă verde să folosească armata pentru "protejarea" ruşilor din străinătate
În cadrul şedinţei sale de miercuri, Consiliul Federaţiei Ruse a aprobat o lege care extinde semnificativ puterile lui Vladimir Putin de a utiliza forţele armate în afara ţării.
Potrivit documentului aprobat în unanimitate săptămâna trecută de Duma de Stat, Vladimir Putin va putea de acum să desfăşoare armata pentru a „proteja cetăţenii ruşi” în cazul „arestării, reţinerii, urmăririi penale sau altei forme de persecuţie” a acestora în străinătate.
Acest lucru se aplică situaţiilor în care cetăţeni ruşi sunt arestaţi în străinătate de instanţe „învestite cu competenţe fără participarea Federaţiei Ruse”, precum şi de organisme judiciare internaţionale pe care Rusia nu le recunoaşte, potrivit notei explicative a legii.
Modificările corespunzătoare sunt introduse în legile federale „Cu privire la cetăţenie” şi „Cu privire la apărare”.
În forma lor actuală, acestea îi conferă preşedintelui dreptul de a trimite trupe în străinătate dacă state sau organisme internaţionale adoptă decizii „contrare intereselor Federaţiei Ruse” sau „fundamentelor ordinii publice” din Rusia.
Concluzia Comitetului pentru Apărare şi Securitate al Consiliului Federaţiei subliniază că noua versiune prevede „posibilitatea angajării Forţelor Armate Ruse în misiuni care implică utilizarea armamentului, nu doar pentru protecţia cetăţenilor Federaţiei Ruse”, prin decizia preşedintelui rus. În plus, prin decizia şefului statului rus, instituţiile guvernamentale ale Federaţiei Ruse vor fi obligate, în limitele competenţelor lor, să ia măsurile necesare pentru protejarea acestor cetăţeni.
Autorităţile ruse au decis să extindă puterile lui Putin privind desfăşurarea armatei în străinătate după o serie de avertismente din partea principalelor state NATO că Kremlinul se pregăteşte pentru un război cu una sau mai multe ţări europene.
În timpul verii, şeful serviciului german de informaţii externe BND a avertizat asupra riscului unei provocări ruseşti în statele baltice, similară anexării Crimeei, iar în februarie, serviciile de informaţii daneze au declarat că Rusia ar putea începe un război de amploare în Europa în următorii cinci ani.
În martie 2026, serviciile de informaţii americane au avertizat că Putin ar putea „escalada deliberat” conflictul din Ucraina până la o confruntare directă cu NATO, inclusiv prin ameninţarea utilizării armelor nucleare.
Potrivit serviciului olandez de informaţii MIVD, Kremlinul ar avea nevoie de aproximativ un an pentru a mobiliza suficiente forţe pentru un „conflict regional” cu NATO. MIVD apreciază că obiectivul unui posibil atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a NATO, ci mai degrabă „divizarea politică prin câştiguri teritoriale limitate”.
Serviciile de informaţii nu exclud posibilitatea ca Moscova să recurgă la şantaj nuclear pentru a obţine acest rezultat.
„Faza zero” a pregătirilor pentru un astfel de război a început deja în Rusia, au scris experţii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) în octombrie.
Potrivit ISW, acest lucru este demonstrat de reorganizarea districtelor militare de la graniţa vestică a ţării, înfiinţarea de baze militare la frontiera cu Finlanda, precum şi de acte de sabotaj, interferenţe asupra sistemelor de război electronic, bruiaj GPS, incendieri şi provocări aeriene.
