Vaticanul, subiectul unei lupte pentru putere

Negocierile pentru aderarea Sfântului Scaun la standardele bancare internaţionale au ajuns intr-un punct delicat, pe fondul presiunii in creştere pusă asupra instituţiei papale de a curaţa Banca Vaticanului, IOR, teatrul unor scandaluri răsunatoare dea lungul vremii.

Discutiile se desfasoara ca urmare a incercarii Uniunii Europene de a aplica norme comune pentru toate tarile si micro-statele, cum ar fi Monaco si Vaticanul, care utilizeaza moneda euro, relateaza New York Times.

Presiunile s-au pastrat pana in ultimele zile ale Benedict al XVI-lea la conducerea Bisericii Catolice si ramana o problema critica pentru cardinalii reuniti incepand de marti pentru a alege un nou Papa.

Noul Papa va avea drept datorie modernizarea institutiei financiare a Bisericii romano-catolice, riscand in caz contrar limitarea accesului Vaticanului la sistemul bancar mondial.

Inaintea Conclavului, cardinalii au fost informati cu privire la finantele Vaticanului si au dezbatut daca un membru al ierarhiei Vaticanului cineva din afara ar fi mai potrivit pentru a face ordine dupa o papalitate chinuita de crize de guvernare.

Lupta pentru finantele Vaticanului se da intre diferite factiuni din interior, unii cautand o mai mare transparenta in timp ce altii doresc sa mentina traditia institutiei de secretizare a informatiilor, scrie New York Times.

Fondata in 1942 si adapostit de un turn la poalele Palatului Apostolic, Banca Vaticanului nu acorda, in general, credite, dar se ocupa de depozite bancare si de patrimoniul institutiilor religioase, ale clericilor si ale diplomatilor acreditati la Vatican, care sunt printre singurii deponenti acceptati.

In timpul Razboiului Rece, Banca Vaticanului a fost vazuta ca un mijloc de a transfera bani catre Blocul de Est cu scopul de sprijini fortele adverse regimurilor comuniste, iar astazi Vaticanul foloseste banca pentru a putea opera in zone sensibile precum Cuba si China, sustin expertii.

Dar in mare parte din cauza reticentei Vaticanului pentru a dezvalui numele titularilor de conturi autoritatilor internationale si mai ales din cauza refuzului de a sesupune unui control al tranzactiilor trecute, asupra Bisericii Vaticanului planeaza de ani de zile suspiciunea ca unele dintre conturile sale au avut legaturi cu crima organizata sau cu fonduri obscure ale partidelor politice italiene.

In 2011, cand pentru prima data in istorie Vaticanul a facut publice datele Bancii, institutia avea 20 772 clienti, 68% dintre ei fiind membri ai clerului, si avea in gestiune active de 8,2 miliarde de dolari. Banca a anuntat ca are in jur de 33 000 de conturi.

In ultimii ani, procurorii italieni au investigat mult mai agresiv suspiciunile ca unele conturi detinute de catre clerici la Banca Vaticanului ar putea fi de fapt fatade pentru alte interese. In iulie 2012, autoritatile italiene au arestat un preot acuzat ca a permis unui avocat sa utilizeze contul sau de la Banca Vaticanului pentru a comite a frauda in asigurari.

Atata oficialii UE cat si si agentiile care monitorizeaza institutiile financiare sustin ca Vaticanul a facut progrese semnificative in directia atingerii normelor de practica impotriva spalarii banilor, dar ca are inca un drum lung de parcurs.

Unii membri ai Vaticanului sunt dornici de schimbare, insa “nu ar trebui sa subestimati opozitia pe probleme de transparenta” reprezentata de factiunile traditionale, a declarat un oficial european pentru new York times.

Sub Benedict al XV-lea, banca Vaticanului a promis sa se alature asa-numitaei liste albe de tarilor care respecta standardele bancare internationale. Inainte de demisia anuntata pentru 28 februarie, acesta a facut o ultima numire importanta intr-o functie, punandu-l pe industrias si aristrocrat german Ernst von Freyberg, membru al Ordinului de Malta, la conducerea Bancii Vaticanului.

Fostul presedinte, Ettore Gotti Tedeschi, a fost demis in mai, dezvaluind luptele legate de gestiunea bancii: sefia italianului, numit in septembrie 2009 pentru a ajuta Vaticanul sa intre pe listate statelor “curate” care respecta normele impotriva spalarii de ani, a fost considerata deficienta si neglijenta.

Coincidenta tulburatoare, demiterea sa venea in acealasi moment cu arestarea majordomului Paolo Gabriele, condamnat ulterior pentru ca a transmis in exterior mesaje confidentiale ale Papei, in scandalul “Vatileaks”.

Banca Vaticanului a fost teatrul unor scandaluri rasunatoare, cel mai grav implicand in 1982 loja masonica ilegala (P2), CIA si mafia.

Patrimoniul sau a fost evaluat la circa 5 miliarde de euro iar clientii sunt preoti, oameni religiosi, conferinte episcopale, fundatii.