Vasile Dîncu: Kobborg nu are cum să înţeleagă cum ne-a transformat comunismul

Vicepremierul Vasile Dîncu s-a întâlnit marţi cu reprezentanţi ai Operei Naţionale din Bucureşti, pe fundalul scandalului ce afectează instituţia de câteva săptămâni. În urma întâlnirii, vicepremierul a anunţat că discuţiile vor continua şi astăzi, exprimându-şi părerea că o instituţie cum e ONB nu trebuie să excludă deschiderea spre proiecte ambiţioase, care să aducă plusvaloare şi circulaţie internaţională.

Redăm postarea făcută pe Facebook de vicepremierul Dîncu, după întrevederea cu reprezentanţii Operei.

"În cursul zilei de marţi am participat, la Opera Naţională Bucureşti, la o întâlnire cu reprezentanţii acestei instituţii. A urmat o altă întâlnire cu o delegaţie condusă de Johan Kobborg şi Alina Cojocaru. În fiecare dintre cele două grupuri am regăsit pasiune, emoţie şi dorinţa de a învinge propriul punctul de vedere. Fiecare cu partea lui de adevăr şi cu partea de intoleranţă. Unii au invocat nevoia de previzibilitate, de repertoriu stabil şi de management performant, artişti pe care societatea i-a obosit şi umilit încât acum sunt reticenţi la schimbări şi experimente.

Ceilalţi mizează pe competiţie permanentă, pe inovaţie şi schimbare pe criterii de performanţă din altă lume, adică din lumea nouă. Un singur numitor comun au cele două entităţi: povestiri despre managementul neperformant al instituţiilor noastre de cultură, despre lipsa de resurse, de viziune şi despre continua improvizaţie. Angajaţii de la Operă au fost civilizaţi, organizaţi şi coezivi. Au ascultat o declaraţie cu un punct de vedere contrar fără să huiduie şi mulţi chiar au aplaudat. Johan Kobborg, un mare artist contemporan, nu are cum să înţeleagă cum ne-a transformat perioada comunistă şi ce efecte se prelungesc până acum.

Din punctul meu de vedere, acum este nevoie de o decizie pe termen scurt, pentru a curma criza, şi de un proiect pe termen mediu şi lung. Cred că o instituţie de repertoriu, aşa cum îşi doresc angajaţii, cum poate fi Opera Naţională Română, nu trebuie să excludă deschiderea spre proiecte ambiţioase, care să aducă plusvaloare şi circulaţie internaţională. Un manager curajos şi un proiect inteligent nu cred că trebuie să elimine neapărat vreuna dintre tendinţe, chiar dacă multă lume crede acum că varianta radicală este cea mai bună. Dar despre asta vor vorbi şi decide specialiştii.

Pe de altă parte, susţin că, în domeniul artelor spectacolului, avem nevoie de un sistem de politici culturale moderne şi inovative sprijinite de statul român. Din păcate, ne concentrăm, uneori, prea mult pe schimbarea oamenilor care conduc instituţiile înainte de a le vedea proiectele sau de a analiza posibilul impact.

Le sunt recunoscător tuturor celor care au participat la întâlnirile de marţi şi la căutarea soluţiilor care să permită reluarea activităţii artistice la Opera Naţională Română. Discuţiile vor continua miercuri.", scrie Dîncu pe Facebook.

Reamintim că Opera e în centul unui uriaş scandal declanşat în urmă cu mai bine de două săptămâni de declaraţiile coregrafului Johan Kobborg, care a anunţat că va părăsi Opera Naţională căci viaţa lui ''e mai bună fără oameni corupţi''. În timp ce o parte dintre balerini, în frunte cu Alina Cojocaru s-au solidarizat cu danezul, alţi zeci de angajaţi ai ONB au susţinut că românii sunt discriminaţi în ONB şi că, în timp ce Kobborg încasează 7300 de euro pe lună, ei muncesc în condiţii greu de imaginat. De altfel, angajaţii ONB au înmânat presei o copie după o plângere penală pe numele lui Kobborg şi a lui Dincă Ioan Răzvan, fost manager General. Plângerea penală vizează acuzaţii de abuz în serviciu, delapidare şi fals intelectual.

Ministrul Culturii s-a implicat personal în soluţionarea crizei, schimbând de trei ori conducerea ONB, anunţând controale, mergând la Operă pentru a discuta cu angajaţii. Lucrurile nu s-a rezolvat însă. Scandalul a atins un nou apogeu sâmbătă, când spectacolul de balet „DSCH. The Dream”, care ar fi trebuit să se joace pe scena Operei Naţionale Bucureşti, a fost anulat.

Potrivit gândul.info, fosa orchestrei a fost ocupată de membrii colectivului Operei care, sub conducerea dirijorului Tiberiu Soare, pur si simplu au refuzat să cânte. Balerinii, pregătiţi să intre pe scenă au rămas încremeniţi, cortina a fost trasă, iar spectatorii au izbucnit în aplauze faţă de balerinii care au aşteptat degeaba pe scenă să danseze şi în huiduieli faţă de anularea spectacolului. Mai mult, "Tiberiu Soare le-a spus spectatorilor că balerinii de pe scenă nu reprezintă Opera Naţională, deşi pe scenă erau şi balerini români, şi străini. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici