Uniunea Europeană elaborează o nouă strategie în relaţia cu Rusia (presă)

(photos.com)

Elaborarea unei noi strategii în relaţia cu Rusia va deveni unul dintre subiectele-cheie în timpul reuniunii UE la nivel de miniştri de externe, programate pentru 19 ianuarie. Potrivit unor surse de informaţie ale cotidianului rus Kommersant din structurile UE, majoritatea membrilor comunităţii se pronunţă pentru depăşirea confruntării cu Rusia, însă căile pentru depăşirea crizei sunt văzute diferit în UE.

Tabăra mai prietenoasă faţă de Moscova se pronunţă pentru o apropiere de Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), în timp ce tabăra mai precaută - pentru o 'cooperare restrânsă în domenii de interes reciproc', susţine sursa citată. Alegerea finală ar putea depinde de evoluţia situaţiei din Ucraina.

Luni, şeful diplomaţiei letone Edgars Rinkēvičs va efectua o vizită la Moscova, pentru consultări cu omologul său rus Serghei Lavrov. Vizita lui Rinkēvičs are o importantă specială, deoarece de la 1 ianuarie Letonia a preluat preşedinţia Consiliului UE. Se aşteaptă ca o atenţie sporită să fie acordată crizei din relaţiile dintre Rusia şi UE.

Acelaşi subiect va fi unul-cheie şi în timpul reuniunii ministeriale programate pentru 19 ianuarie, la Bruxelles, la finalul căreia miniştrii europeni speră să elaboreze o nouă strategie în relaţia cu Rusia.

De altfel, elaborarea unei strategii comune nu va fi un lucru uşor. Potrivit unor surse de informaţie ale Kommersant, în cadrul UE s-au format două tabere, ale căror opinii în ceea ce priveşte relaţia cu Moscova diferă substanţial. Prima tabără este de părere că tensiunile şi neîncrederea pot fi depăşite prin stabilirea unor legături instituţionale între UE şi UEE, ce şi-a început activitatea la 1 ianuarie şi din care fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan şi Armenia.

Primul care a vorbit despre o apropiere de UEE ca despre o cale de detensionare a situaţiei din Ucraina şi de modificare a tendinţei negative în relaţiile cu Moscova a fost, la sfârşitul anului trecut, ministrul de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Potrivit Kommersant, poziţia Germaniei este susţinută de Franţa, Italia, Spania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Grecia şi o serie de alte ţări.

Din a doua tabără fac parte, potrivit cotidianului rus, republicile baltice, Polonia, Marea Britanie şi alţi câţiva membri ai UE, care tratează cu precauţie acţiunile Moscovei şi consideră apropierea de UEE una contraproductivă în această etapă. 'Aceste ţări sunt de părere că restabilirea încrederii trebuie să se facă pe calea consolidării cooperării practice în domenii de interes reciproc: de exemplu, în domeniul luptei împotriva terorismului şi traficului de droguri', a explicat o sursă europeană a Kommersant.

Dacă la finalul reuniunii din 19 ianuarie vor fi formulate propuneri concrete şi summitul UE le va aproba la 12 februarie, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini le va aduce la cunoştinţa Moscovei. Potrivit cotidianului Kommersant, o vizită a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate este programată să aibă loc în februarie.

Alegerea uneia sau alteia dintre cele două strategii ale UE în relaţia cu Moscova, la fel ca şi soarta sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei, vor depinde în mare măsură de evoluţia situaţiei din sud-estul Ucrainei. Săptămâna aceasta, părţile vor face o nouă încercare de reglementare a crizei. Pentru a se întâlni cu Edgars Rinkēvičs, Lavrov s-a întors duminică seara de la Paris, unde a participat la marşul de solidaritate cu victimele recentelor atentate teroriste din Franţa, iar în după-amiaza zilei de luni ministrul de externe al Rusiei va pleca din nou în Europa, de data aceasta la Berlin, unde vor începe consultări în 'formatul Normandia' (Ucraina, Rusia, Germania, Franţa).