Uniunea Europeană a cerut Serbiei să reducă eliberarea permiselor de şedere şi a cetăţeniei pentru ruşi

Uniunea Europeană a intensificat presiunea asupra Serbiei, solicitând reducerea numărului de permise de şedere şi de cetăţenie eliberate cetăţenilor ruşi, a declarat Dragan Stanojevic, preşedintele Comisiei pentru diaspora şi sârbii din regiuni a Parlamentului sârb.

El a afirmat că Bruxelles-ul presează Belgradul să reducă cu 50% numărul permiselor eliberate şi ameninţă cu încetarea regimului fără vize cu UE.

„Bruxelles-ul exercită o presiune semnificativă asupra Serbiei, solicitând o reducere cu 50% a numărului de cetăţenii şi permise de şedere eliberate”, a spus Stanojevic, potrivit Izvestia.

Acesta a adăugat că nerespectarea cerinţelor de către Serbia ar putea duce la restricţii de vize chiar pentru sârbi.

Presiunea din partea UE se exercită de câteva luni. La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană a îndemnat Belgradul să restricţioneze eliberarea paşapoartelor pentru cetăţenii ruşi, afirmând că dobândirea cetăţeniei sârbe de către ruşi ar putea „prezenta riscuri potenţiale pentru securitatea UE”.

Potrivit The Moscow Times, UE solicită Serbiei să anuleze zborurile directe către Rusia, să renunţe la contractul de gaze cu Gazprom şi să-şi alinieze politica de vize la cea a Uniunii Europene, ceea ce ar impune vize pentru ruşi.

Din 2022, Serbia a devenit una dintre destinaţiile de top pentru ruşii care se mută. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al ţării, între 2022 şi 2024, 67.200 de cetăţeni ruşi au primit permise de şedere sârbeşti, iar aproximativ 1.700 au primit paşapoarte sârbeşti. În 2023, 532 de ruşi au primit cetăţenia sârbă, iar 188 în 2024. Permisele de şedere au fost obţinute cel mai adesea prin angajarea în companii sârbe, înregistrarea unei afaceri şi reunificarea familiei.

În acelaşi timp, Uniunea Europeană are o influenţă semnificativă asupra Serbiei. Numai pentru perioada 2021–2024, aceasta acordă ţării subvenţii pentru reformele necesare aderării. La sfârşitul lunii aprilie, UE a îngheţat finanţarea de 1,5 miliarde de euro destinată Serbiei. Ţările UE reprezintă peste 60% din comerţul exterior al Serbiei, iar reinstituirea obligativităţii vizelor ar afecta antreprenorii, logistica şi mii de cetăţeni sârbi care lucrează în UE.

Alisa Kazelko, membră a Asociaţiei Ruse de Control al Exporturilor, a declarat că Serbia ar putea opta pentru o tactică de a simula concesii: crearea aparenţei că se îndreaptă spre UE fără a face schimbări substanţiale. Potrivit acesteia, în ultimii doi ani, ţara a obţinut beneficii semnificative din afluxul de ruşi — capital, o piaţă imobiliară în creştere şi o forţă de muncă calificată în domeniul IT.

Serbia este candidată la aderarea la UE din 2012, dar integrarea sa europeană a stagnat, în parte din cauza refuzului Belgradului de a se alătura sancţiunilor împotriva Rusiei şi de a rupe legăturile cu Moscova. Belgradul a încercat să se distanţeze de imaginea sa de aliat al Rusiei.

Preşedinta Parlamentului sârb, Ana Brnabic, a declarat la Praga că ţara nu consideră Rusia o ţară „frăţească” şi condamnă atacul acesteia asupra Ucrainei. În luna mai, Serbia a participat pentru prima dată la exerciţii militare comune cu NATO.