Un avion de vânătoare chinez lansează rachete de semnalizare la doar 30 de metri de un avion de patrulare australian
Un avion de luptă al Armatei de Eliberare a Poporului (PLA) a tras rachete de semnalizare în faţa unui avion de cercetare al forţelor aeriene australiene aflat într-o patrulare de rutină deasupra Mării Chinei de Sud, potrivit Departamentului Apărării.
Oficialii au dezvăluit că, la 11 februarie, un avion de vânătoare J-16 al armatei chineze a zburat la mai puţin de 30 de metri de un avion P-8 Poseidon al Royal Australian Air Force (RAAF).
Niciun membru al personalului nu a fost rănit, iar aeronava nu a fost avariată.
„Guvernul australian şi-a exprimat îngrijorarea faţă de guvernul chinez în urma unei interacţiuni nesigure şi neprofesioniste cu o aeronavă a Forţelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLA-AF)”, a transmis Departamentul într-o declaraţie.
„Australia se aşteaptă ca toate ţările, inclusiv China, să îşi opereze armatele într-un mod sigur şi profesionist”.
Incidentul aminteşte de unul din luna mai a anului trecut, când un avion al regimului comunist a desfăşurat rachete de semnalizare periculos de aproape de un elicopter australian aflat într-o misiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite în apele internaţionale.
Mai mult, în noiembrie 2023, o navă de război a Chinei a ţintit scafandri australieni cu impulsuri sonice, provocând un alt protest din partea guvernului australian.
Ca şi în aceste cazuri, Departamentul Apărării a depus plângeri oficiale la oficialii comunişti din Beijing şi Canberra.
Între timp, Departamentul a dezvăluit, de asemenea, că Forţele de apărare australiene (ADF) monitorizează trei nave de război ale regimului comunist chinez care operează în Marea Coralilor, la nord-est de Australia: o fregată din clasa Jiangki, Hengyang, un crucişător Renhai, Zunyi, şi nava de realimentare din clasa Fuchi, Weishanhu.
Rapoartele privind comportamentul agresiv şi periculos al navelor Chinei comuniste în Marea Chinei de Sud s-au înmulţit de la mijlocul anului 2023.
Beijingul îşi revendică suveranitatea asupra zonei - şi asupra a aproximativ 11 miliarde de barili de petrol neexploatat şi miliarde de metri cubi de gaze naturale - însă alte câteva naţiuni, inclusiv Brunei, Indonezia, Malaysia, Filipine, Taiwan şi Vietnam, contestă acest lucru.
Beijingul susţine că, în conformitate cu dreptul internaţional, armatele străine nu pot desfăşura activităţi de culegere de informaţii, precum zboruri de recunoaştere, în zona sa economică exclusivă (ZEE).
Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Australia, susţin că, în temeiul Convenţiei ONU privind dreptul mării (UNCLOS), navele ar trebui să aibă libertate de navigaţie prin ZEE maritime şi nu sunt obligate să notifice alte ţări cu privire la activităţile militare.
O hotărâre pronunţată în 2016 de Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga cu privire la o plângere depusă împotriva Chinei de către Filipine în temeiul UNCLOS - a fost în favoarea Filipinelor în aproape toate privinţele. Deşi China este semnatară a tratatului de fondare a tribunalului, aceasta refuză să accepte autoritatea acestuia.
