UE vrea să reducă dependenţa de gazul rusesc. Alterntiva: un gazoduct israelian

Israelul şi câteva naţiuni UE au promis că vor continua demersurile pentru un proiect mediteranean ce urmăreşte să pompeze gaz natural din Israel spre Europa prin cel mai lung gazoduct subacvatic.
(Captură Foto)
Andrei Popescu
04.04.2017

Gazoductul planificat – care se întinde pe o distanţă de 2.000 km pe fundul Mării Mediterane – urmăreşte să lege câmpurile de gaze din largul coastelor Israelului şi Ciprului de Grecia şi posibil Italia, la un cost de aproximativ 6 miliarde de euro.

După o întâlnire ce a avut loc luni în Tel Aviv între miniştrii Energiei din Israel, Cipru, Grecia şi Italia, comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice şi energie, Miguel Arias Canete, a declarat reporterilor că acest proiect “respectă toate cerinţele relevante” pentru ca un angajament financiar să devină posibil.

Canete a mai susţinut că Cipru şi Israel au fost furnizori de mare încredere şi că rezervele lor de gaze ar putea deveni o alternativă valoroasă pentru strategia UE de “diversificare a surselor, rutelor şi furnizorilor”.

În plus, Canete a recunoscut că acest plan va limita dependenţa UE de gazoductul Nord Stream prin Rusia.

Fezabilitate economică

Israelul a descoperit peste 900 miliarde de metri cubi (mmc) de gaz în largul coastelor sale, iar unele studii au indicat că alte 2.200 mmc aşteaptă să fie accesate. Împreună cu piaţa europeană, Israelul explorează opţiunile pentru a exporta gaz în Turcia, Egipt şi Iordania.

Câmpul de gaz natural Afrodita din Cipru deţine 128 mmc de rezerve certe, iar explorările suplimentare ar putea scoate la iveală cantităţi mai mari de gaze în apele cipriote.

Ministrul israelian al Energiei, Yuval Steinitz, a declarat că gazoductul va fi “cel mai lung din lume şi construit la cea mai mare adâncime sub apa mării”. Finalizarea proiectului a fost programată provizoriu pentru 2025, “dar vom încerca să accelerăm [procesul] şi să reducem perioada de timp”, a susţinut Steinitz.

Elio Ruggeri, director general al IGI Poseidon – proprietarii proiectului – a declarat că a fost finalizat un studiu de fezabilitate şi că următorii câţiva ani vor fi concentraţi pe “activităţi corespunzătoare de dezvoltare”, adăugând că o decizie finală pentru investiţii urmează să fie luată până în 2020. IGI Poseidon este o companie mixtă, alcătuită din compania elenă DEPA şi grupul italian energetic Edison.

“Conform estimărilor noastre de astăzi, gazoductul va costa 5 miliarde de euro pentru a ajunge la sistemul elen şi 6 miliarde pentru a ajunge la sistemul italian”, a declarat Ruggeri.

Totuşi, luând în considerare preţurile în scădere ale gazului în anii recenţi, Ruggeri a recunoscut că fezabilitatea financiară a gazoductului s-a bazat pe aşteptările că preţurile vor creşte din nou.

Amir Mor, şeful companiei israeliene de consultanţă în domeniul energetic EcoEnergy, a declarat că angajamentul miniştrilor nu va însemna o garanţie că proiectul va deveni o realitate. “În acest stadiu, încă este vorba de un vis. O adâncime de 3 km va fi fără precedent”, a adăugat el, susţinând că preţul ridicat al infrastructurii va face ca proiectul să fie o provocare semnificativă pentru preţurile rivale ale gazului rusesc.

Miniştrii energiei au declarat că se vor întâlni din nou în Cipru peste şase luni pentru a discuta despre progresul proiectului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor