Ucraina va ajuta Republica Moldova să scoată din Transnistria forţele ruse de pacificare

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, au discutat la Kiev problema reglementării transnistrene. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, în cadrul întrevederii s-a vorbit despre necesitatea reformatării operaţiunii de menţinere a păcii de sub egida Rusiei într-o misiune civilă sub mandat internaţional. De fapt, este vorba despre retragerea forţelor ruse de menţinere a păcii din Transnistria, asupra căreia insistă Chişinăul.

Nu este o întâmplare că Marian Lupu a mers la Kiev tocmai acum, când în Republica Moldova s-a amplificat valul de proteste împotriva forţelor ruse de menţinere a păcii din Transnistria, iar în Ucraina tensiunile din relaţiile cu Rusia au atins practic nivelul critic. Liderii statelor vecine, dar şi partenerii formaţiunii GUAM, aproape uitată dar încă funcţională, au convenit să-şi fixeze ceasurile, care demult nu mai arată ora Moscovei. În pofida faptului că iniţial s-a anunţat că preşedinţii vor discuta un cerc larg de probleme - de la comerţ şi securitatea energetică până la cooperarea în domeniul conflictului trasnistrean, experţii constată că principala temă a discuţiilor a constituit-o relaţiile cu Rusia.

Potrivit directorului Centrului Berthold-Beitz al Asociaţiei germane pentru politică externă, Alexander Rahr, Ucraina ar putea face presiuni asupra Rusiei în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, demonstrând astfel Uniunii Europene ataşamentul său pentru cursul european, iar Moscovei - că are posibilităţi neutilizate în Occident. O asemenea tactică este caracteristică pentru politica ucraineană, subliniază expertul.

După cum explică Rahr, astăzi relaţiile dintre Moscova şi Ucraina sunt tensionate. Chiar dacă în urmă cu doar un an acestea erau bune şi prieteneşti, în prezent ele au intrat într-un punct mort, pentru că niciuna dintre părţi nu doreşte să facă vreo concesie. Rusia îi cere Ucrainei varianta belarusă, în timp ce Ucraina va încerca să nu admită acest lucru şi să nu-i cedeze Rusiei sistemul naţional de transport al gazului. Rusia ameninţă cu gazoductul South Stream, în timp ce Kievul va demonstra că are sprijin în Occident.

În această situaţie ar putea fi folosită problema Republicii Moldova, continuă Rahr. În ceea ce priveşte Rusia, nu se ştie cum se va comporta aceasta. În timpul lui Medvedev, politica externă era terenul său de acţiune, iar vectorul transnistrean îndeosebi. Cum va fi pe vremea lui Putin nu se ştie încă: în programul său electoral accentul este pus pe politica internă. Cu toate acestea, pentru Putin importantă rămâne ideea reintegrării în spaţiul ex-sovietic. Pentru Moscova, această reintegrare este mai importantă decât opinia UE. În acest sens, Rahr opinează că Rusia nu va scăpa prea uşor de sub control situaţia din Republica Moldova.

Potrivit directorului Institutului European de Studii Politice din Republica Moldova, Viorel Cibotaru, valul de proteste împotriva prezenţei trupelor ruse de pacificare din Transnistria se va amplifica. Marţi, o astfel de acţiune au desfăşurat reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale de pe malul drept şi cel stâng al Nistrului. Politologul atrage atenţia că înainte nu existau niciun fel de acţiuni comune, iar faptul că o astfel de acţiune a fost organizată acum atestă demararea unor procese în societatea transnistreană, procese de care va trebui să ţină cont şi noul lider transnistrean Evgheni Şevciuk, care deocamdată face declaraţii ce confirmă poziţiile Moscovei în regiune.

În opinia lui Cibotaru, astăzi este timpul potrivit pentru reformatarea misiunii de menţinere a păcii în zonă: situaţia din Transnistria s-a schimbat şi, în contextul alegerilor, este în curs de schimbare şi în Rusia, iar în Republica Moldova, după uciderea unui cetăţean al său de glonţul unui pacificator rus la Nistru, pe 1 ianuarie, cresc presiunile la adresa puterii şi este pichetată Ambasada Rusiei la Chişinău.

Directorul Institutului pentru politică ucraineană, Konstantin Bondarenko, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta că partea ucraineană ar putea folosi în negocierile cu Marian Lupu tema noului format al misiunii de menţinere a păcii: în calitate de atu diplomatic în relaţiile cu Rusia. Tocmai la ora actuală în negocierile ruso-ucrainene pe marginea livrărilor de gaz au apărut noi dificultăţi, legate de inflexibilitatea Moscovei. Rusia formulează propriile condiţii şi cereri şi, fără a asculta argumentele părţii ucrainene, aşteaptă îndeplinirea lor. În această situaţie, Ucraina ar putea recurge la diferite forme de presiune diplomatică, explică politologul ucrainean.

Cu toate acestea, un înalt funcţionar ucrainean apropiat negocierilor a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta că liderii de la Kiev vor evita să irite Moscova. În acelaşi timp, el a amintit că la începutul lunii, când un pacificator rus a ucis un cetăţean al Republicii Moldova, Ministerul de Externe al Ucrainei a dat publicităţii o declaraţie în care se spunea că 'partea ucraineană îşi confirmă deschiderea de a lua parte activă la discuţiile pe marginea demilitarizării regiunii şi a transformării actualei operaţiuni de pacificare de pe Nistru într-una de garantare a păcii sub egida OSCE, în contextul reglementării conflictului transnistrean'.

După cum subliniază şi deputatul ucrainean Taras Cernovil, membru al Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, implicarea pacificatorilor ruşi în tragicul incident din zona de conflict va pune punctul pe 'i' în discuţiile cu privire la 'planul Kozak' (plan de reglementare propus de Kremlin în 2003 şi respins de Chişinău) şi va necesita căutarea de noi forme de reglementare.

'Se va reveni la varianta 5+2 (Chişinău şi Tiraspol părţi implicate, Rusia, Ucraina şi OSCE - mediatori, UE şi SUA - observatori), iar acest lucru presupune în mod automat că ultimatumuri nu vor putea fi impuse. Rusia nu va putea purta negocieri separate în afara formatului 5+2, însă în mod sigur nu-şi va retrage contingentul de acolo. Este evident că formatul se va schimba. Incidentul îi va arăta şi lui Evgheni Şevciuk că trebuie căutate compromisuri în cadrul formatului 5+2, nu în cadrul planului Kozak', declară Cernovil, citat de cotidianul rus.