Turcia lovită de panică bancară, lumea îşi vinde casele şi se refugiază în aur

Au trecut cinci ani mizerabili pentru cetăţenii turci, care şi-au văzut puterea de cumpărare redusă la mai mult de jumătate, în timp ce procesul de devalorizare a lirei se accelerează.

Valoarea lirei turceşti s-a prăbuşit faţă de dolar şi cele mai majore monede, plonjând de la 3 TRY pentru un dolar, la un nivel record de 7,37 săptămâna trecută, după o scurtă şi furibundă încercare de a deţine controlul asupra capitalului impusă de Erdogan (care este acum de facto şeful băncii centrale a Turciei). Încercările preşedintelui au eşuat în mod lamentabil la sfârşitul lunii iulie şi nici măcar o creştere draconică a ratelor de finanţare overnight de peste 1000% săptămâna trecută (pentru a zdrobi tranzacţiile short) nu a reuşit să împiedice o scufundare a lirei la un nou minim.

Pe măsură ce moneda se prăbuşeşte, Erdogan îşi consolidează preluarea oricărei instituţii guvernamentale, pentru a opri eventualii investitori străini, iar turcii sunt descurajaţi dacă vor să se refugieze în dolari până la oprirea trendului descendent cu ajutorul unora dintre cele mai stricte controale de capital de pe planetă. Astfel că singura şansă a oamenilor de a nu îşi vedea agoniseala dispărând este refugierea în aur.

Potrivit Reuters, turcii au strâns lingouri în valoare de 7 miliarde USD doar într-o săptămână.

Ba mai mult, se pare că localnicii preferă aurul dolarului, probabil pentru că dolarul s-a prăbuşit mai mult decât aurul în ultimele săptămâni, din cauza încercărilor excesive ale Federal Reserve de a coborî moneda SUA pentru a restrânge propria cădere economică.

În ultimele trei săptămâni, deţinerea activelor de refugiu, cum ar fi dolari şi aur, a sărit de la 15 miliarde USD la un record de aproape 220 miliarde USD, aruncând în aer eforturile băncii centrale de a opri căderea lirei.

În timp ce vânzarea de lire s-a redus puţin în această săptămână, când lira a crescut la aproximativ 7,3 faţă de dolar, aceasta rămâne printre cele mai slabe performanţe de pe piaţa emergentă în acest an.

Cererea s-a redus din moment ce turcii au retras aproximativ 2 miliarde USD în numerar străin din băncile lor în perioada martie-mai, în care a fost impusă carantina, iar lira a atins ultima valoare minimă, potrivit datelor băncii centrale. De atunci, controalele continue de capital au făcut şi mai dificilă retragerea monedelor străine.

Între timp, localnicii se aşteaptă la o altă criză generată de vânzarea de lire. Analiştii afirmă că dacă Ankara nu poate regenera încrederea în monedă, care a scăzut aproape cu 20% în acest an, Turcia, care se bazează mult pe importuri şi a cărei industrie de turism a lăsat un mare gol în PIB anul acesta, riscă inflaţia şi chiar o criză a balanţei de plăţi care va agrava căderea cauzată de pandemie.

Ministrul Finanţelor, Berat Albayrak - care este ginerele lui Erdogan - a declarat, miercuri, că performanţa lirei este mai importantă decât volatilitatea cursului de schimb. Banca centrală a folosit lichiditatea în dolari pentru a alimenta intervenţiile pe piaţa valutară, menite să stabilizeze lira, potrivit datelor şi calculelor comercianţilor şi economiştilor.

Prin intermediul băncilor de stat turceşti, care împreună au un deficit de valută externă de 12 miliarde USD, banca centrală a vândut peste 110 miliarde USD începând cu anul trecut, arată datele Reuters. La rândul său, tamponul FX brut al băncii a scăzut cu aproape jumătate în acest an până la sub 47 de miliarde USD, cel mai mic în 14 ani.

Pentru a opri panica bancară, unele bănci au impus comisioane pentru retrageri în această săptămână, în timp ce banca centrală a eliminat canalele de credit ieftin pe care le deschisese pentru a uşura recesiunea produsă de virusul Wuhan. Cu toate acestea, în timp ce depozitele de lire au o rată mai mare decât cea de politică monetară de 8,25%, randamentul lor real este negativ, inflaţia fiind 11,8%.

Economiştii susţin că dobânzile ar trebui să ajungă la 11,25% pentru a stabiliza lira, care şi-a redus aproape la jumătate valoarea de la începutul anului 2018, semănând anxietate din cauza nivelului de trai diminuat într-o ţară obişnuită cu comerţul liber şi călătoriile; dar Erdogan este ferm hotărât să nu aprobe rate mai mari susţinând că încetinesc economia. Rezultatul este distrugerea monedei, deoarece la sfârşitul zilei nu poate „ordona” pur şi simplu prosperitatea economică.

Între timp, Erdogan nu arată niciun semn că se răzgândeşte, iar luni a spus că speră că ratele pieţei vor scădea în continuare „cu voia lui Allah”.