Turcia a decis să renunţe la noile centrale nucleare ruseşti

Gigantul rus Rosatom, care construieşte prima centrală nucleară din Turcia, era considerat unul dintre principalii candidaţi pentru participarea la dezvoltarea viitoare a energiei nucleare în această ţară. Cu toate acestea, compania a fost eliminată din lista pretendenţilor la noile proiecte.

În plus, Turcia urmăreşte să-şi electrifice cât mai repede economia, inclusiv cu ajutorul energiei regenerabile provenite din fostele republici sovietice. Prin urmare, rolul gazului furnizat din Rusia către această ţară se va reduce şi mai mult.

Turcia poartă negocieri cu Canada şi Coreea de Sud privind construirea de noi centrale nucleare şi speră să ia o decizie finală în următoarele luni, scrie Bloomberg.

"În ceea ce priveşte alegerea tehnologiei, aceşti doi furnizori ne-au convins mai mult sau mai puţin", a declarat ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, pentru Bloomberg, în cadrul summitului climatic al ONU COP31 de la Antalya. "Căutăm factori precum competitivitatea, diversificarea şi cea mai bună ofertă tehnologică".

Potrivit lui Bayraktar, guvernul a discutat problema finanţării cu fondurile de pensii canadiene.

Anterior, ministrul declara că experienţa acumulată de Rosatom în cadrul proiectului Akkuyu, unde compania construieşte o centrală nucleară cu o capacitate de 4,8 GW, oferă corporaţiei de stat ruse un avantaj în faţa concurenţilor în cursa pentru construirea următoarei centrale, notează The Moscow Times.

Noua centrală este planificată să fie amplasată la Sinop, pe coasta Mării Negre. Ulterior, se intenţionează construirea unei a treia centrale nucleare convenţionale, precum şi a unor reactoare modulare de mici dimensiuni.

Din declaraţiile lui Bayraktar reiese că Rusia şi China au rămas în urmă în competiţia pentru aceste proiecte, subliniază Bloomberg.

Coreea de Sud, care aspiră la realizarea proiectului din Sinop, a semnat săptămâna trecută cu Turcia un memorandum de înţelegere privind finanţarea proiectelor nucleare. Din partea Canadei, negocierile cu Ankara sunt conduse de grupul AtkinsRealis din Montreal.

Turcia consideră energia nucleară drept cheia pentru reducerea dependenţei de importurile de combustibili fosili şi pentru satisfacerea nevoilor crescânde de energie electrică. După punerea în funcţiune a centralei nucleare de la Akkuyu, preconizată pentru anul viitor, se preconizează ca puterea nucleară să ajungă la 10 GW până în 2040 şi la 20 GW până în 2050.

Rusia furnizează gaze Turciei, dar ponderea sa în importurile turceşti este în scădere din cauza eforturilor Ankarei de a-şi diversifica sursele şi de a creşte livrările din Azerbaidjan, Iran şi GNL din SUA. În comparaţie cu anul 2021, înainte de începerea războiului din Ucraina, livrările Gazprom au scăzut cu aproape 20% — de la 26,3 miliarde la 21,2 miliarde de metri cubi în 2025, conform calculelor Reuters.

Guvernul Turciei urmăreşte electrificarea economiei prin creşterea ponderii energiei electrice în consumul final de energie de la 22% în prezent la 36% până în 2040. Una dintre modalităţile de a atinge acest obiectiv este creşterea capacităţii liniilor transfrontaliere de transport a energiei electrice până la 15 GW, cu coridoare către est, vest şi sud, a declarat Bayraktar.

Marţi, Azerbaidjanul, Georgia, Turcia şi Bulgaria au semnat, în cadrul COP31, un acord de parteneriat strategic cu scopul de a-şi integra reţelele energetice şi de a furniza energie electrică ecologică pe pieţele europene, a informat agenţia de presă de stat turcă Anadolu.

Ankara intenţionează să obţină energie electrică din surse regenerabile din Asia Centrală şi din Caucaz, pentru a echilibra cererea şi oferta în timpul perioadelor de vârf, precum şi pentru a o redirecţiona către pieţele europene, a explicat Bayraktar: "La noi, vârful de consum se înregistrează vara, între orele 19:00 şi 20:00, dar în Azerbaidjan, la acea oră, este deja 23:00. Putem profita de această diferenţă de fus orar".