Tudor Chirilă: Zilele astea UDMR = AUR. Astăzi adăugăm UDMR la lista afiliaţilor la interesele Rusiei în Europa
Actorul Tudor Chirilă a atras atenţia joi, într-o postare pe Facebook, că atât UDMR cât şi AUR îşi doresc ca actualul premier al Ungariei, Viktor Orban, să câştige alegerile parlamentare care vor avea loc în Ungaria pe 12 aprilie.
Tudor Chirilă a subliniat că, practic, UDMR îi îndeamnă pe maghiarii din România să voteze împotriva intereselor României.
De-a lungul ultimilor ani, Budapesta a avut conflicte cu Uniunea Europeană din cauza orientării pro ruse a premierului Orban şi, legat de această temă, artistul publică un fragment din cartea lui Stefano Bottoni "Geniul Panoniei" - Proiectul Orban şi ameninţarea iliberală.
Redăm postarea lui Tudor Chirilă
„Zilele astea UDMR = AUR. Da, chiar aşa. În sensul că ambele partide îşi doresc ca Viktor Orban, liderul autocrat al Ungariei - omul care a capturat instituţii pe care le controlează după bunul plac şi care a dus în cap economia Ungariei, dar s-a înconjurat de oligarhi care i-au sporit averea, omul care a infiltrat Rusia lui Putin în Uniunea Europeană şi căruia i-a pus la dispoziţie cel mai mare proiect energetic al ţării, centrala nucleară de la Paks - să câştige alegerile. UDMR îi îndeamnă pe maghiarii din România să voteze împotriva intereselor ţării în care trăiesc, pentru că România fără Uniunea Europeană era la nivel de Bielorusia, la fel cum România fără Ucraina era vecină cu Rusia. Aşa că astăzi adăugăm UDMR la lista afiliaţilor la interesele Rusiei în Europa. Interesul României nu e reprezentat de o Ungarie care îşi doreşte desfiinţarea UE.
Pentru cei care sunt interesaţi las aici un capitol din cartea lui Stefano Bottoni "Geniul Panoniei" - Proiectul Orban şi ameninţarea iliberală, apărută la Humanitas......
În august 2013, Orban s-a întâlnit în secret cu conducerea Rosatom şi a negociat aspectele politice ale afacerii aproape fără a obţine acordul prealabil al guvernului. Câteva luni mai târziu, pe 14 ianuarie 2014, la semnarea de către Moscova a acordului interguvernamental privind extinderea centralei nucleare de la Paks cu un nou reactor, Orban a pus societatea maghiară în faţa faptului împlinit. Rosatom, deţinută de statul rusesc, şi-a asumat cea mai costisitoare investiţie străină din istoria ei, care ar fi oferit companiei ruseşti acces la tehnologia modernă occidentală. Planificatorii proiectului, care s-a numit Paks II, au stabilit începerea lucrărilor pentru 2015 şi au estimat că noul reactor urma să-l înlocuiască pe cel vechi în termen de zece ani.
În sine, proiectul Paks II servea considerente economice legitime: în martie 2009, Parlamentul maghiar votase cu o largă majoritate bipartizană propunerea de extindere a centralei nucleare. Cu toate acestea, momentul ales pentru implementare a fost nefericit. În ianuarie 2014, la Kiev, protestele împotriva preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, acuzat de dependenţa sa faţă de Moscova, durau deja de mai multe săptămâni. Destinul Ucrainei evidenţia de zece ani, încă de la Revoluţia Portocalie din 2004, falia geo culturală dintre Vest şi Est. Percepţia internaţională a Rusiei nu mai era atât de bună - sau cel mai puţin neutră, ca în urmă cu câţiva ani.
Să tranzacţionezi cu dictatura tot mai puternică a lui Putin implica un risc moral semnificativ: exact ceea ce şi-a asumat Orban atunci când a convenit asupra investiţiei, în mod personal şi la un nivel politic confidenţial.
Prim-ministrul a ascuns detaliile afacerii până şi faţă de Ministerul de Externe şi de autorităţile din domeniul energiei - în paranteză fie spus, că veni vorba, acordul din 2014 rămâne până astăzi un secret comercial. Încă de la ieşirea lui la iveală, mulţi au observat ceea ce astăzi este considerat un fapt unanim acceptat: acordul semnat a încălcat grav interesele naţionale maghiare, deoarece, ca mişcare politică egoistă, a ignorat considerentele morale şi pe cele ale specialiştilor.
Unul dintre materialele care au stârnit cea mai mare atenţie în legătură cu această investiţie a fost scrisoarea deschisă din 2018 a lui Imre Martha, fostul preşedinte al companiei de energie electrică MVM. În acel an, devenea clar că investiţia era nerealistă şi ar fi fost necesară implicarea unui partener occidental pentru a o salva. Nici contractul pentru construcţia noilor reactoare nu era în concordanţă cu înţelegerea referitoare la finanţare. În timp ce costul total al construcţiei era de 12 miliarde de euro, s-a convenit un împrumut de 10 miliarde de euro cu Rusia. În ciuda întârzierii începerii lucrărilor, Ungaria a început deja să ramburseze creditul, care, conform sistemului de condiţii stabilite, ar trebui returnat de contribuabilii maghiari până în 2046.
În jurul giga investiţiei ruse se întrepătrund interese geostrategice deosebit de sensibile pentru democraţia maghiară, de la intruziunea economică şi de informaţii a Rusiei până la problema ucraineană. Extinderea centralei de la Paks a fost ratificată chiar în săptămânile în care lanukovici, sub presiunea rusă, a refuzat să semneze acordul de asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeană, iar protestele de la Kiev s-au transformat într-o revoltă populară.”
