Bolojan nu se opreşte: Reforma pensiilor militare în două săptămâni, o nouă lege a salarizării bugetarilor în vară
Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat, într-un interviu acordat jurnalistului Cristian Pantazi de la publicaţia G4Media, că reforma pensiilor militare ar urma să fie demarată în două săptămâni şi o nouă lege a salarizării bugetarilor în această vară.
Jurnalist: Vedem un comportament care se repetă în ultimii ani în justiţie: fie prin decizie semnată de preşedintele Înaltei Curţi sau de procurorul general, fie prin sentinţe în justiţie, îşi măresc veniturile. Asta se întâmplă din momentul în care Înalta Curte şi Parchetul General au devenit ordonatori principali de credite graţie legilor justiţiei domnului Predoiu. Vedeţi vreo rezolvare pentru această situaţie în care salariile nu mai sunt stabilite de legiuitor sau de executiv?
Ilie Bolojan: Sunt două probleme care au concurat la această stare de fapt. Pe de o parte, legi de salarizare proaste, interpretabile, care permit o interpretare sau alta. Şi pe de altă parte, un caz unic pe care îl avem în Uniunea Europeană în care avem 20.000 de procese pe componente de salarizare, pe diferite motive legate de discriminare, legate de un drept sau un alt drept, de actualizare a unor drepturi şi aşa mai departe, care au făcut să avem creşteri de salarii neprogramate, necontrolate şi sentinţe, a căror valoare cumulativă, reprezentând drepturi care trebuie achitate de stat, sunt foarte mari. În total se duc la o valoare de 2 miliarde de euro, parte a fost deja plătită, parte sunt lucruri care trebuie plătite.
Ca să nu se mai întâmple acest fenomen, este necesar ca într-un termen cât mai scurt, cel mai probabil în vara acestui an, să se vină cu o lege de salarizare clară. Oricum, avem un jalon în PNRR prin care suntem obligaţi să venim cu legea de salarizare unitară pe tot sistemul public din România, inclusiv pe această zonă. Dar această lege trebuie să fie de aşa natură încât să clarifice lucrurile, să nu mai fie interpretabilă.
Nu se pune problema de a reduce, să spunem, salarii, ci pur şi simplu de a face un sistem de salarizare predictibil, în care interpretările să nu mai fie posibile.
Jurnalist: Ca să fie considerată jalon îndeplinit în PNRR, această lege trebuie publicată în monitorul oficial până la 30 august. Când veţi veni cu ea?
Ilie Bolojan: Ministerul Muncii trebuie să lucreze la această lege şi va trebui ca într-un termen cât mai scurt, în primăvara acestui an, să o propună pentru dezbatere în aşa fel încât să fie adoptată de Parlament. Există două posibilităţi. Fie să fie adoptată până la sesiunea parlamentară normală, deci până la începutul verii, sau să se facă o sesiune parlamentară extraordinară în cursul verii, în aşa fel încât până la termenul impus de angajamentele pe care ne-am luat şi de regulamentul PNRR, să fie adoptată.
Una din problemele noastre majore în această perioadă este să ne absorbim fondurile europene. Singura posibilitate de a relansa economic România este de a realiza investiţii care să însemne, pe de o parte, antrenarea economiei în lucrări, pe de altă parte, care să genereze dezvoltare. Orice autostradă, cum este Autostrada Moldovei, dacă se finalizează, este un coridor important de dezvoltare.
Dar pentru a absorbi aceşti bani trebuie să facem două lucruri. Pe de o parte, să facem reformele pe care ni le-am asumat, adică să respectăm anumite jaloane. O reformă costă între 700 de milioane de euro şi un miliard de euro şi atunci nu ne putem permite să ratăm reformele, pentru că pierderile pentru România sunt foarte mari. Şi nu ne putem permitem să pierdem miliarde.
Al doilea lucru pe care trebuie să-l facem este să terminăm lucrările. Deci, indiferent cine va fi în guvernare, va fi o mare provocare în următoarele trei-patru luni de zile. Pe de o parte să îndeplinim aceste jaloane – mai avem, cred că în jur de 50 de jaloane cel puţin, pe care trebuie să le îndeplinim, care sunt în diferite stadii.
Unele sunt greu de îndeplinit, pentru că dacă nu am făcut ceea ce trebuia ani de zile, e greu ca pe ultima sută de metri să recuperăm. Iar altele pur şi simplu nu pot fi îndeplinite, pentru că sunt condiţii excepţionale: de exemplu trebuia să avem un producător de panouri fotovoltaice, ori în momentul în care s-a pierdut contractul care era în lucru, nu mai poţi să îndeplineşti acest jalon şi acei bani sunt pierduţi. Deci, pentru noi este foarte important ca din cei 10 miliarde de euro pe care trebuie să-i absorbim pe PNRR, jumătatea care înseamnă granturile e important să-i absorbim în aşa fel încât să nu pierdem niciun ban.
Jurnalist: Cum veţi adopta această nouă lege a salarizării? Asumarea răspunderii sau o procedură parlamentară normală?
Ilie Bolojan: În momentul în care se va ajunge să avem un text de lege, e mai puţin important care este procedura. Important este să îndeplinim acest jalon în termeni reali. Dacă e sa să fac nişte predicţii, legea de salarizare va intra în următorii ani în vigoare treptat. Am mai avut astfel de lucruri.
Pentru a putea corecta dezechilibre majore care sunt acumulate în sectorul public, în mod evident, se va merge pe ideea ca cei care sunt peste un anumit nivel de salarizare să nu le mai crească salariile, aşteptând ca să-i ajungă creşterile din urmă. Iar cei cărora trebuie să li se crească salariile, nu li se va putea creşte de pe o zi pe alta cu o sumă mare, pentru ca şi în 2027 trebuie să ne reducem deficitul cu un punct procentual, şi în 2028.
Deci intrarea în vigoare pentru a corecta aceste nedreptăţi care s-au acumulat de 20 de ani nu se va putea face de pe o zi pe alta. Estimez o intrare etapizată în timp.
Şi până intră etapizarea, cel puţin în zona de magistraţi cred că am putea să avem o lege de salarizare exclusiv pentru magistraţi, intermediară, care să regleze lucrurile până atunci şi să nu mai permită situaţia pe care am avut-o în ultimii ani cu aceste sentinţe, cu lipsa totală de predictibilitate, de costuri, de bugetare şi aşa mai departe.
Jurnalist: La începutul anului aţi anunţat într-un interviu pentru G4Media că urmează reforma pensiilor militare. Când o veţi adopta în Guvern?
Ilie Bolojan: Şi reforma pensiilor din sectorul de ordine publică şi siguranţă naţională este prevăzută în pachetul de reformă a administraţiei. În aceste sectoare, datorită deficitului de personal, reducerea de cheltuieli nu se putea face prin reduceri de personal. Şi atunci decizia care s-a luat, care vine să completeze ceea ce s-a făcut pentru magistraţi, este să se facă economii prin creşterea vârstei de pensionare eşalonat în anii următori.
Şi în maxim 2 săptămâni vom veni cu un proiect care să rezolve această problemă, pentru că avem un termen recomandat în pachetul de lege privind administraţia şi deja ne apropiem de acest termen, în aşa fel încât şi în aceste sectoare, acolo unde vârsta de pensionare era, de exemplu, de 47-52 de ani, să o creştem. Pentru că nu mai putem să ne ducem în acest sistem. E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii şi de inechitate faţă de alte categorii care lucrează până la 65 de ani.
Aici lucrurile trebuie gândite în două etape: modificarea generală a legii de pensionare în aceste zone şi particularizarea pe fiecare sector. Pentru că una este să fii la Jandarmerie la pază la o instituţie publică fără probleme şi poţi să stai în pază liniştit până la 65 de ani. Şi alta este să fii într-un batalion de intervenţie, de restabilire a ordinii, la brigada de jandarmi, unde ai nevoie de o anumită forţă fizică şi unde trebuie gândită o formulă de echivalare a anilor lucraţi în aşa fel încât să permită o pensionare accelerată. Dar nu pentru toată lumea. Şi această situaţie o avem şi în celelalte structuri. Sunt zone unde ai nevoie de o condiţie fizică foarte bună, care înseamnă o pensionare accelerată, unde trebuie făcut efort şi sunt zone unde ai nevoie de experienţă.
Jurnalist: Deci se va aplica la Ministerul de Interne, Ministerul Apărării şi servicii. Simţiţi o presiune din partea acestor instituţii, din partea salariaţilor lor, astfel încât reforma să fie întârziată?
Ilie Bolojan: Din nou trebuie să fim cât se poate de realişti. Fiecare categorie socială care are o anumită situaţie favorabilă – nu discut din ce motive şi cum s-a ajuns la asta sau că e doar în România – nu aplaudă şi nu este o mare susţinătoare a normalizării situaţiei.
Jurnalist: Dar e o diferenţă între profesorii nemulţumiţi de creşterea normei didactice, care au relativ puţine instrumente de a pune presiune pe guvern, şi, de exemplu, angajaţii din serviciile secrete, care ştim cu toţii că au o influentă supradimensionată în România în raport cu alte state europene.
Ilie Bolojan: Aceasta nu ţine de un premier sau altul. Asta este o realitate pe care nu o putem contesta. Şi indiferent ce guvern vom avea în anii următori, ce premieri vor fi, de acest lucru nu putem scăpa, pentru că realitatea economică vine peste noi şi invalidează lucruri care nu sunt sustenabile pe termen lung. Or, comparându-ne cu posibilităţile reale ale României, comparând demografia care vine…
Gândiţi-vă că generaţiile noastre, generaţiile celor care au peste 50 de ani, sunt generaţii de 400.000 – 450.000 de oameni până la 500.000 cei care suntem aşa-numiţii decreţei, iar generaţiile care înlocuiesc practic aceste generaţii sunt de 150.000 cum a fost anul acesta, 200-250-300.000 de oameni, şi practic vom ajunge la un dezechilibru total dacă nu luăm măsuri din timp. Deci nu, nu aici nu e o problemă pur şi simplu că cineva susţine o anumită măsură sau alta.
Atunci când discuţi cu un om în mod deschis, eu cred că oamenii raţionali înţeleg că nu mai putem merge în acest sistem. Aceasta cred că e o discuţie, dar una este să accepţi. Ţi-ai programat ieşirea la pensie anul viitor, sigur că dacă afli că mai trebuie să lucrezi 2-3 ani, nu-ţi convine. Dacă ţi-ai programat un concediu şi se întâmplă ceva cu zborurile sigur că nu-ţi convine acest lucru şi e natural. Dar aici nu faci ceea ce dă bine sau ceea ce este primit cu aplauze, ci în astfel de situaţii trebuie să facem ceea ce trebuie pentru a corecta aceste dezechilibre. Nu mai putem merge cu ele.
