Trump impune un tarif de 25% asupra oricărei ţări care face afaceri cu Iranul
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat pe platforma sa Truth Social că impune un tarif de 25% asupra bunurilor provenite din ţările care „fac afaceri” cu Iranul (în special China, cel mai mare client al Iranului pentru petrol), intensificând presiunea asupra guvernului de la Teheran, zguduit de proteste masive.
Trump a spus că noua taxă va fi „efectivă imediat”, fără a oferi detalii despre amploarea sau aplicarea tarifelor, lăsând comercianţii să reacţioneze mai întâi şi să pună întrebări ulterior, dacă este cazul (un motiv major pentru care piaţa nu are lichiditate este ca oamenii tranzacţionează fără convingere şi anulează tranzacţiile la fel de repede cum le iniţiază).
Această măsură are potenţialul de a perturba relaţiile comerciale majore ale SUA la nivel global: aşa cum notează Bloomberg, partenerii Iranului includ nu doar statele vecine, ci şi economii mari precum India, Turcia şi, mai ales, China.
„Orice ţară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru toate afacerile desfăşurate cu Statele Unite ale Americii. Acest ordin este final şi definitiv”, a spus Trump, potrivit Zero Hedge.
Anterior, Trump a impus tarife de până la 50% asupra bunurilor indiene legate de achiziţiile de petrol rusesc, iar în timp ce India şi-a redus iniţial achiziţiile de ţiţei rusesc, acestea au fost ulterior crescute din nou; China, în schimb, nici măcar nu a observat decretul lui Trump.
Este de la sine înţeles că tariful suplimentar de 25% — presupunând că rămâne în vigoare — aplicat exporturilor din Beijing riscă să perturbe armistiţiul comercial pe care Trump l-a negociat cu liderul chinez Xi Jinping la sfârşitul anului trecut. China este cel mai mare cumpărător de ţiţei iranian, iar rafinăriile independente din ţară îşi cresc achiziţiile de petrol încă din luna trecută.
Deşi lipsa de detalii în declaraţia lui Trump a fost derutantă, la haosul general se adaugă o decizie iminentă a Curţii Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor globale impuse de Trump. Dacă judecătorii vor decide împotriva sa, acest lucru i-ar putea îngreuna capacitatea de a impune rapid taxe partenerilor Iranului. Următoarea zi de pronunţare a Curţii este miercuri.
În ceea ce priveşte Iranul, ţara se confruntă de săptămâni cu tulburări masive, declanşate iniţial de o criză valutară şi de condiţiile economice în deteriorare, dar care se îndreaptă tot mai mult împotriva regimului. Aceasta reprezintă cea mai mare provocare la adresa sistemului de guvernare al Republicii Islamice de la Revoluţia din 1979. Deşi regimul liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a mai trecut peste proteste, demonstraţiile se răspândesc şi au adunat, conform unor estimări, sute de mii de persoane în întreaga ţară, pe parcursul weekendului. Autorităţile iraniene au încercat să înăbuşe protestele, soldate până acum cu peste 500 de morţi şi mai mult de 10.000 de arestări, conform Human Rights Activists News Agency.
Trump a susţinut deschis protestatarii şi a avertizat Teheranul să nu reprime violent demonstraţiile. Într-un interviu acordat Fox News săptămâna trecută, el a spus că SUA va lovi Iranul „foarte dur” dacă acesta va continua să tragă asupra protestatarilor.
Aşa cum s-a raportat anterior, preşedintele Trump a declarat duminică reporterilor că conducerea iraniană a căutat să stabilească discuţii şi că este programată o întâlnire, fără a oferi detalii despre momentul acesteia. Totuşi, el a spus că administraţia sa analizează opţiuni posibile şi a indicat că se coordonează cu aliaţii în răspunsul faţă de Iran.
„Luăm acest lucru foarte în serios. Armata analizează situaţia, şi ne uităm la câteva opţiuni foarte puternice. Primesc rapoarte la fiecare oră şi vom lua o decizie”, a spus Trump reporterilor.
De asemenea, în weekend, un oficial de la Casa Albă a spus că Trump a fost informat despre o gamă de opţiuni pentru lovituri militare în Iran, inclusiv asupra unor ţinte non-militare. Preşedintele analizează serios autorizarea unui atac, conform oficialului care a cerut anonimatul pentru a detalia discuţiile interne.
Totuşi, există speranţă pentru o rezolvare paşnică: ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a deschis canale de comunicare cu emisarul special pentru Orientul Mijlociu al lui Trump, Steve Witkoff, a declarat luni un purtător de cuvânt al ministerului.
Între timp, Iranul a avertizat SUA şi Israel — care au coordonat lovituri asupra facilităţilor nucleare ale ţării anul trecut — împotriva oricărei încercări de intervenţie. Teheranul şi Washingtonul nu au avut relaţii diplomatice formale de decenii.
Ameninţările lui Trump la adresa Iranului au tensionat regiunea, venind la scurt timp după lovitura americană din această lună în Venezuela — o altă ţară bogată în petrol — care a dus la capturarea liderului autoritar Nicolas Maduro. Dacă SUA sau aliatul său, Israel, vor interveni, acest lucru riscă să atragă ţările vecine în criză şi să pericliteze accesul la Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă vitală pentru exportatorii de energie.
