Trump îi cere lui Herzog graţierea imediată a lui Netanyahu. Preşedintele Israelului: Vom decide fără presiuni externe

Preşedintele american Donald Trump a cerut joi ca preşedintele Isaac Herzog să-l graţieze imediat pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu, numindu-l pe Herzog o „ruşine”, în cea mai recentă intervenţie aprinsă a sa în sprijinul premierului în procesul său de corupţie.

Biroul lui Herzog a răspuns că decizia sa privind o graţiere va fi luată fără influenţe externe.

Comentariile lui Trump făcute pentru Axios la telefon au făcut parte din cea mai recentă serie de interviuri ale sale în timpul loviturilor americano-israeliene asupra Iranului. El a mai spus joi că trebuie să fie implicat personal în selectarea următorului lider al Iranului şi şi-a exprimat sprijinul pentru o ofensivă kurdă împotriva Iranului, scrie The Times of Israel.

Trump a declarat că Herzog trebuie să-i acorde lui Netanyahu o graţiere „astăzi”, explicând că nu doreşte ca Netanyahu să fie preocupat de nicio altă problemă în afară de campania militară americano-israeliană în desfăşurare împotriva regimului iranian.

Preşedintele american a susţinut că a ridicat această chestiune în discuţiile cu preşedintele israelian timp de un an şi că Herzog i-a promis de cinci ori că îl va graţia pe Netanyahu. Trump a adăugat că refuză să se întâlnească cu Herzog până când acesta nu îi acordă lui Netanyahu o graţiere. Nu au fost raportate eforturi din partea lui Herzog de a se întâlni cu Trump.

Trump a susţinut că Herzog a folosit problema graţierii ca instrument de presiune asupra lui Netanyahu de un an, deşi Netanyahu a solicitat o graţiere abia în noiembrie. Netanyahu a negat constant orice faptă ilegală în cele trei dosare de corupţie pentru care este judecat, susţinând că dosarele i-au fost înscenate de poliţie şi de procuratură.

Trump a cerut graţierea lui Netanyahu încă din iunie 2025, ultima dată când Israelul şi Iranul au purtat un război. Biroul premierului a negat că Netanyahu i-ar fi cerut preşedintelui american să intervină în această chestiune.

Este pentru a doua oară când Trump îl atacă pe Herzog pe acest subiect în mai puţin de o lună, după ce în februarie a spus că lui Herzog „ar trebui să-i fie ruşine” pentru că nu i-a acordat o graţiere lui Netanyahu, care este judecat pentru presupuse fapte de mită, fraudă şi abuz de încredere.

Trump i-a cerut, de asemenea, lui Herzog să-l graţieze pe Netanyahu atunci când s-a adresat Knessetului în octombrie. Acolo, preşedintele SUA a spus, referindu-se la cadourile pe care Netanyahu le-ar fi primit în mod ilegal: „Cui îi pasă de trabucuri şi şampanie?”

Ca răspuns la comentariile lui Trump de joi, Reşedinţa Preşedintelui a emis o declaraţie în care îl laudă pe preşedintele SUA, dar subliniază prerogativa lui Herzog de a decide singur dacă îi acordă sau nu lui Netanyahu o graţiere.

„Preşedintele Herzog respectă şi apreciază profund contribuţia extraordinară a lui Donald Trump la securitatea Israelului. Îl consideră liderul lumii libere, un aliat central al Israelului şi apreciază în mod deosebit poziţia sa fermă împotriva Iranului”, se arată în declaraţie.

Biroul lui Herzog a menţionat că Israelul „este un stat suveran guvernat de statul de drept”, iar ca atare, cererea de graţiere este în prezent analizată de Ministerul Justiţiei, care va oferi opinia sa juridică, conform legii.

„După finalizarea procesului, preşedintele va examina cererea conform legii, în interesul ţării şi potrivit conştiinţei sale, fără nicio influenţă din partea unor presiuni externe sau interne de orice fel”, a adăugat biroul său.

Netanyahu este judecat în trei dosare de corupţie. El se confruntă cu acuzaţii de fraudă şi abuz de încredere în Dosarul 1000 şi Dosarul 2000, şi cu acuzaţii de mită, precum şi de fraudă şi abuz de încredere, în Dosarul 4000.

În Dosarul 1000, el este acuzat de fraudă şi abuz de încredere în legătură cu acuzaţiile că el şi soţia sa Sara au primit cadouri scumpe în mod ilegal de la mogulul media de la Hollywood Arnon Milchan, în valoare de aproximativ 700.000 de şekeli (212.000 de dolari), şi că Netanyahu a încălcat legile privind conflictul de interese atunci când i-a oferit lui Milchan asistenţă pentru reînnoirea vizei sale de rezidenţă pe termen lung în SUA şi a încercat să-l ajute cu probleme fiscale.

În Dosarul 2000, prim-ministrul israelian a fost acuzat de fraudă şi abuz de încredere pentru presupusa sa încercare de a ajunge la un acord quid pro quo cu editorul ziarului Yedioth Ahronoth, Arnon (Noni) Mozes, prin care Yedioth ar fi oferit prim-ministrului o acoperire mediatică mai favorabilă în schimbul unei legislaţii care să slăbească principalul său rival, publicaţia gratuită Israel Hayom.

Dosarul 4000, cunoscut şi sub numele de cazul Bezeq-Walla, este cel mai grav dosar cu care se confruntă premierul Netanyahu, în care acesta este acuzat că a autorizat decizii de reglementare care l-au favorizat financiar pe acţionarul gigantului telecom Bezeq, Shaul Elovitch, cu sute de milioane de şekeli. În schimb, Netanyahu ar fi primit o acoperire mediatică favorabilă din partea site-ului de ştiri Walla, care era de asemenea deţinut de Elovitch.