Trib din Brazilia, cele mai mari rate de sinucidere din lume

Un studiu recent arată că membrii tribului Guarani-Kaiowa sunt de 34 de ori mai susceptibili să se sinucidă faţă de media normală de sinucideri în rândul brazilienilor. Motivul – pierderea pământului lor.

Sinuciderile au început să apară în rândul primei generaţii care a crescut în rezervaţii, susţine etnologul Tonico Benites.

Descoperirea corpului unei fete indigene atârnând de un copac în Bororo de Dourados este la fel de sumbră precum este de familiară pentru tribul Guarani-Kaiowa din Brazilia, care are una dintre cele mai mari rate de sinucidere din lume, potrivit unui nou raport.

Înainte de Ziua Mondială pentru Sănătate Mintală care a fost comemorată joi, reprezentanţii de la Survival Internaţional au informat că Guarani-Kaiowa a înregistrat o medie de sinucideri de 34 de ori mai mare decât cea normală înregistrată în Brazilia.

Această statistică atestă că un "genocid tăcut" este în curs de desfăşurare.

Comunitatea de 31.000 de persoane, din care cea mai mare parte este stabilită în statul din sud-vest, Mato Grosso do Sul, este afectată de alcoolism, depresie, sărăcie şi violenţă, după ce tribul şi-a pierdut terenurile sale ancestrale care au ajuns pe mâna fermierilor şi agricultorilor.

Problema este veche de câteva decenii, dar rata a crescut în ultimii ani. De la începutul secolului, a fost raportată, în medie, câte o sinucidere aproape în fiecare săptămână.

Aproape toate sunt spânzurări, cu corzi, centuri sau pânze. Majoritatea sunt tineri. Cea mai recentă victimă găsită miercuri este o faţă de 17 ani. Săptămâna trecută, un tânăr de 16 de ani din rezervaţia Dourados rezervă şi un altul de 19 ani din rezervaţia Amambai s-au sinucis.

"Principiul motiv este lipsa pământului lor", a declarat Mary Nolan, o călugăriţă din SUA şi avocat pentru drepturile omului. "Oamenii Guarani cred că relaţia lor cu universul este ruptă atunci când sunt separaţi de pământul lor. Ei simt că sunt un popor dezbinat. "Mulţi din comunitatea lor interpretează cosmologic situaţia în care se află ca fiind un simptom al distrugerii lumii.

Pe lângă faptul că le-a fost subminată baza spirituală, confiscarea terenurilor de către fermieri a perturbat structura socială a comunităţii. În mod tradiţional, disputele dintre familii au fost soluţionate mereu prin deplasarea uneia din părţi în alt loc unde începea o nouă viaţă. Dar acest lucru nu mai este posibil acum că mii de Guarani sunt înghesuiţi împreună în tabere.

O tabără din Dourados are acum o rată a crimelor care este cu peste 50% mai mare decât cea din Irak. Mediul stresant şi violent este agravat de bătăi şi asasinarea liderilor indigeni care încearcă să-şi revendice terenurile de la fermierii bogaţi.

Sinuciderile au început în cadrul primei generaţii care a crescut în rezervaţii - în care triburile au fost mutate în 1970, potrivit etnologului Guarani, Tonico Benites.

"Neavând un teren pentru a-şi menţine culturile antice, Guarani - Kaiowa se simt ruşinaţi şi umiliţi. Mulţi se simt trişti, nesiguri, instabili, speriaţi, înfometaţi şi mizerabili. Ei şi-au pierdut recoltele şi speranţa lor pentru o viaţă mai bună. Ei sunt exploataţi şi înrobiţi de producţia de trestie de zahăr pentru alcool", a declarat acesta. "Aceste condiţii de disperare şi mizerie sunt cauza epidemiei de violenţă şi suicid din rândul tinerilor".

Autorităţile au recunoscut că această comunitate este în mijlocul unei epidemii de sinucidere, iar guvernul este criticat pentru că nu face suficient de mult pentru a rezolva situaţia.

Deşi instanţele au ordonat autorităţilor să delimiteze terenul pentru Guarani, puţine progrese au fost înregistrate din 1990, atunci când o mică parcelă de pământ le-a fost înapoiată - şi rata de suicid a scăzut temporar. Acum, cu toate acestea, procesul aproape s-a oprit şi unii se tem că ar putea chiar schimba direcţia în sens invers, pentru că parlamentul Braziliei este dominat de puternicul lobby "ruralist" al proprietarilor de teren.

Multe alte comunităţi indigene din lume, inclusiv Islanders Tiwi din Australia, păstorii Khanti din Siberia şi Inuits din Groenlanda, au rate neobişnuit de mare de suicid. Antropologii susţin că acest lucru este strâns legat de pierderea terenului, care este adesea urmată de dezintegrarea socială şi dependenţa economică de caritate şi de ajutor de la stat. Rezultatul este că multe răspândirea alcoolismul în interiorul comunităţii şi rasismului în afară, care lasă tineri "blocaţi undeva între un trecut care nu înţeleg şi un viitor care nu-i va accepta".

"Din păcate, Guarani nu sunt un caz unic - popoarele indigene din întreaga lume au rate sinucidere mult mai mari decât populaţia majoritară", a declarat directorul organizaţiei Survival, Stephen Corry.

"Aşa-numitul „progres” distruge de multe ori popoare tribale, dar, în acest caz, soluţia este limpede: delimitarea terenului tribului Guarani, înainte ca alte vieţi nevinovate să fie pierdute".