Trei din patru români nu au asigurare obligatorie pe locuinţe împotriva dezastrelor naturale. Care este costul asigurării
Proprietarii de locuinţe din România, cu excepţiile stabilite de lege, au obligaţia legală de a încheia poliţa obligatorie împotriva dezastrelor naturale, cunoscută sub denumirea PAD, care este reglementată prin Legea nr. 260/2008.
Potrivit legii, asigurarea acoperă trei riscuri naturale, adică cutremurul, inundaţiile produse ca fenomene naturale şi alunecările de teren. În acest sens, sunt despăgubite prejudiciile produse construcţiei ca urmare directă sau indirectă a acestor evenimente, în limitele contractului şi ale condiţiilor prevăzute de lege.
Aproape 7,6 milioane de locuinţe din România nu au asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale, deşi preţul unui apartament poate depăşi 200.000 de euro în marile oraşe, arată date oficiale recente. Procentual, la sfârşitul lunii septembrie 2026, numai 25,06% din fondul locativ era acoperit prin poliţe PAD, deşi costul asigurării obligatorii este de 130 de lei pe an pentru majoritatea locuinţelor, iar despăgubirea maximă ajunge până la 100.000 de lei, indiferent de valoarea proprietăţii. În cazul unui cutremur care provoacă avarii grave, diferenţa poate însemna însă cheltuieli de zeci sau sute de mii de lei, iar în absenţa unei poliţe, pierderile riscă să rămână cu totul în povara proprietarului.
Potrivit datelor publicate în Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) România, la 30 septembrie 2026, în România erau în vigoare 2.537.030 de poliţe obligatorii de asigurare a locuinţelor. Raportat la un fond locativ de 10.122.333 de locuinţe, rezultă un grad de acoperire de 25,06%, ceea ce înseamnă că aproape trei sferturi dintre proprietăţi nu beneficiază de protecţia financiară obligatorie împotriva cutremurelor, inundaţiilor naturale şi alunecărilor de teren. Numărul asigurărilor a crescut în ultimul an, de la 2.315.446 de poliţe active în septembrie 2025, însă 7.585.303 locuinţe continuă să figureze fără PAD, iar diferenţele dintre localităţi sunt considerabile. Potrivit Barometrului PAD.ro, realizat pe baza statisticilor oficiale, în 1.396 dintre cele 3.181 de unităţi administrativ-teritoriale analizate, mai puţin de 10% dintre locuinţe aveau o poliţă valabilă la sfârşitul lunii septembrie. Numai 20 de localităţi înregistrau un grad de acoperire de cel puţin 50%.
Situaţia a fost semnalată şi de preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrecu, la o reuniune regională dedicată asigurărilor împotriva dezastrelor, organizată la Bucureşti pe 27 octombrie. „România are o experienţă relevantă în acest domeniu, prin sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor şi prin activitatea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. Cu toate acestea, doar aproximativ un sfert dintre locuinţele din România sunt acoperite prin asigurarea obligatorie, ceea ce evidenţiază necesitatea creşterii gradului de cuprindere în asigurare, a conştientizării riscurilor şi a pregătirii financiare a populaţiei”, a declarat acesta, citat de Ziare.com.
Problema devine cu atât mai importantă cu cât valoarea proprietăţilor rezidenţiale a crescut semnificativ în ultimii ani, fiindcă, potrivit Indicelui Imobiliare.ro pentru septembrie 2026, preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi şi vechi din Bucureşti ajunsese la 2.312 euro pe metru pătrat util, cu 8,8% peste nivelul din septembrie 2025, iar, la această medie, un apartament de 90 de metri pătraţi ar fi oferit spre vânzare cu aproximativ 208.080 de euro. Este un calcul orientativ, pornind de la preţurile cerute în anunţuri, iar valoarea finală a unei tranzacţii poate fi diferită. Pentru proprietarul unei asemenea locuinţe, poliţa obligatorie oferă despăgubiri pentru daune eligibile în limita a 100.000 de lei, echivalentul a aproximativ 18.700 de euro la cursul BNR din 30 octombrie, de 5,3426 lei/euro.
Costul anual diferă în funcţie de materialele şi structura construcţiei, astfel încât pentru locuinţele de tip A, categorie în care intră majoritatea apartamentelor din blocuri şi casele construite din beton armat, cărămidă arsă sau alte materiale prevăzute de lege, prima este de 130 de lei, iar suma maximă asigurată este de 100.000 de lei. Pentru locuinţele de tip B, însă, construite cu pereţi exteriori din chirpici sau alte materiale nesupuse tratamentelor termice ori chimice, prima anuală este de 50 de lei, corespunzătoare unui plafon de despăgubire de 50.000 de lei.
Sumele sunt stabilite în lei, iar valoarea asigurată reprezintă limita maximă până la care se pot plăti despăgubiri pentru un prejudiciu eligibil, ceea ce înseamnă, desigur, că proprietarul unei locuinţe care suferă avarii evaluate la 30.000 de lei nu primeşte automat 100.000 de lei doar pentru că deţine o poliţă PAD, iar despăgubirea depinde, în cele din urmă, de pagubele efectiv constatate, de cauza acestora şi de condiţiile contractuale. Totodată, PAD protejează construcţia, inclusiv cota-parte din elementele comune aferente apartamentului într-un bloc, însă bunurile din interiorul locuinţei, precum mobilierul, electrocasnicele sau obiectele personale, sunt excluse. Asigurarea obligatorie nu acoperă nici avarii obişnuite, cum ar fi o conductă spartă care inundă apartamentul sau locuinţa vecinului, furturile şi alte incidente care nu au legătură cu dezastrele naturale prevăzute de lege.
Un incendiu sau o explozie provocată în mod direct de un cutremur poate intra în categoria efectelor indirecte ale evenimentului asigurat, dacă sunt îndeplinite condiţiile de despăgubire. În schimb, un incendiu izbucnit independent de producerea unui dezastru natural necesită o acoperire distinctă.
Poliţa PAD nu acoperă daunele produse prin prăbuşirea unei clădiri ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă prăbuşirea are legătură cu producerea unui risc asigurat. Sunt excluse şi pagubele produse sau favorizate de construirea, extinderea ori modificarea locuinţei fără autorizaţie sau cu încălcarea autorizaţiei, atunci când asemenea intervenţii afectează structura de rezistenţă. Normele permit, de asemenea, respingerea documentată a unei cereri de despăgubire dacă proprietarul a furnizat informaţii false, dacă nu prezintă dovezi suficiente privind prejudiciul sau dacă a contribuit din culpă la producerea ori agravarea daunelor. În plus, o altă limitare priveşte cheltuielile necesare pentru cazarea temporară după un dezastru, iar dacă apartamentul devine nelocuibil şi proprietarul trebuie să închirieze o altă locuinţă până la finalizarea reparaţiilor, aceste costuri nu sunt acoperite de PAD, acestea putând face obiectul unei asigurări facultative, dacă respectivul contract conţine o asemenea protecţie.
Pentru proprietarii care doresc să îşi protejeze locuinţa la o valoare mai apropiată de costul real al refacerii, poliţa obligatorie poate fi completată printr-o asigurare facultativă, care poate acoperi prejudiciile care depăşesc plafonul PAD şi, în funcţie de contract, poate include riscuri precum incendiul, furtuna, furtul, avariile instalaţiilor, răspunderea civilă faţă de vecini şi deteriorarea bunurilor din interior. Asigurarea facultativă are însă condiţii diferite de la o companie la alta, iar majoritatea specialiştilor sunt de părere că proprietarul trebuie să verifice suma asigurată pentru clădire, existenţa unei acoperiri suplimentare explicite pentru cutremur, excluderile, eventualele franşize şi felul în care este calculată despăgubirea. Amintim, de asemenea, că proprietarii trebuie să ţină cont că o poliţă care acoperă incendiile şi avariile instalaţiilor nu oferă neapărat şi o protecţie suficientă în cazul unui cutremur major.
De exemplu, dacă avariile eligibile produse de un cutremur sunt evaluate la 250.000 de lei, iar proprietarul deţine atât PAD, cât şi o poliţă facultativă care acoperă integral diferenţa pentru acest tip de risc, primii 100.000 de lei pot fi despăgubiţi prin sistemul obligatoriu, iar restul de 150.000 de lei prin asigurarea facultativă, dar rezultatul depinde de limitele şi condiţiile ambelor contracte, inclusiv de eventualele franşize.
Proprietarii fără PAD pot fi amendaţi, iar Statul îşi rezervă dreptul să nu le acopere pagubele
Potrivit articolului 29 din Legea nr. 260/2008, proprietarii care au obligaţia de a încheia PAD, dar nu o respectă, pot fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor revenind primarilor şi persoanelor împuternicite de aceştia. Mai important din perspectiva unui dezastru major este articolul 22 al aceleiaşi legi, potrivit căruia statul îşi rezervă dreptul de a nu acorda despăgubiri proprietarilor ale căror locuinţe au fost afectate de un dezastru natural, dacă acestea nu sunt asigurate prin PAD.
Toate acestea înseamnă, de fapt, că proprietarul unei locuinţe neasigurate nu se poate baza pe primirea automată a unei compensaţii din fonduri publice pentru repararea sau reconstruirea imobilului, iar eventualele măsuri de ajutor social, cazare de urgenţă ori sprijin adoptate în urma unei catastrofe au un regim distinct şi nu echivalează cu un drept general la recuperarea valorii proprietăţii distruse. În cazul proprietarilor care cumpără o locuinţă, este importantă şi verificarea contractului de asigurare existent. O proprietate poate fi deja asigurată printr-o poliţă încheiată de vânzător, iar schimbarea titularului dreptului de proprietate nu duce automat la încetarea protecţiei.
Este importantă, în acelaşi timp, distincţia dintre o clădire încadrată formal în clasa I de risc seismic şi una care nu a fost expertizată, fiindcă absenţa unei încadrări oficiale nu reprezintă o confirmare a siguranţei structurale.
Ce se întâmplă după un cutremur. Termenul în care trebuie anunţată dauna
Proprietarii care deţin o poliţă PAD şi constată avarii după un cutremur trebuie să anunţe cât mai repede posibil asigurătorul prin care a fost emis contractul sau PADROM, după caz. Potrivit Normei ASF nr. 38/2023, termenul obişnuit de avizare a daunei este de 60 de zile de la producerea evenimentului. Reglementarea permite însă depăşirea acestui termen atunci când proprietarul poate demonstra că i-a fost imposibil să îl respecte, situaţie relevantă mai ales după catastrofe care afectează accesul în localităţi, comunicaţiile sau funcţionarea serviciilor publice.
Normele atrag atenţia că siguranţa persoanelor are prioritate, evaluarea pagubelor şi documentarea lor trebuind făcute numai după ce accesul în clădire este permis în condiţii de siguranţă. Pentru deschiderea dosarului sunt necesare datele poliţei, documentele de identificare şi de proprietate şi informaţiile privind avariile suferite, iar în cazul cutremurelor, confirmarea producerii evenimentului poate fi realizată pe baza rapoartelor transmise către PADROM de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Pentru inundaţii şi alunecări de teren, procedura presupune şi documente emise de autorităţile competente care confirmă natura evenimentului. Potrivit normelor ASF, constatarea daunelor trebuie realizată, de regulă, în cel mult cinci zile lucrătoare de la avizare sau de la momentul în care accesul în zona calamitată devine posibil ori este permis. Termenul poate fi prelungit prin acordul părţilor şi evaluarea iniţială nu echivalează însă cu plata imediată a despăgubirii, care presupune completarea şi soluţionarea dosarului, mai amintesc normele legale.
Un alt detaliu important pentru cei care încheie pentru prima dată asigurarea este momentul de la care aceasta produce efecte, totodată, fiindcă potrivit legii, un contract PAD nou intră în vigoare cel mai devreme la ora 0:00 a celei de-a cincea zile calendaristice de la emitere. În cazul reînnoirii, aşadar, contractul poate intra în vigoare din ziua următoare emiterii, dar nu înaintea zilei care urmează expirării poliţei precedente. Proprietarii care au cumpărat recent o locuinţă pot verifica şi existenţa unei poliţe încheiate anterior, iar dacă locuinţa este vândută în perioada de valabilitate a asigurării obligatorii, iar prima a fost achitată integral, contractul rămâne în vigoare până la expirare, beneficiarul devenind noul proprietar, potrivit articolului 9 din Legea nr. 260/2008.
