Traficanţii de droguri din Brazilia încearcă să interzică crack-ul

Şefii brazilieni ai drogurilor din Rio de Janeiro iau atitudine pentru interzicerea vânzării şi traficului de cocaină crack, afirmând că aceasta are un efect negativ asupra familiilor şi comunităţilor, potrivit unui raport exclusiv al Associated Press ce a fost publicat în week-end.
Dependenţi de crack adăpostindu-se de ploaie în 'Cracolandia' (Crackland), în centrul oraşului Sao Paulo, 14 ianuarie 2012. (Yasuyoshi Chiba / AFP / Getty Images)
Jack Phillips
20.08.2012

Şefii brazilieni ai drogurilor din Rio de Janeiro iau atitudine pentru interzicerea vânzării şi traficului de cocaină crack, afirmând că aceasta are un efect negativ asupra familiilor şi comunităţilor, potrivit unui raport exclusiv al Associated Press ce a fost publicat în week-end.

Cocaina crack a fost introdusă în Rio – gazda viitoarelor Jocuri Olimpice de vară din 2016 – cu aproximativ şase ani în urmă şi a determinat un număr foarte mare de dependenţi, care locuiesc în principal în mahalalele oraşului. Potrivit raportului, liderii drogurilor s-au săturat de această situaţie.

Un şef al drogurilor, despre care se spune că ar ocupa locul al doilea în ierarhia de comandă a mahalalei Mandela, unde crack-ul abundă, a vorbit cu AP, dar nu şi-a dezvăluit numele pentru că este căutat de poliţie. "Crack-ul nu a fost nimic altceva decât o ruşine pentru Rio", a afirmat el, adăugând că "e timpul să se oprească" această endemie.

În ciuda profiturilor considerabile pe care le câştigă din vânzarea de droguri ce provoacă o dependenţă extremă, el susţine că impactul acestora îl deprimă. "Văd această suferinţă" când oamenii devin dependenţi, a spus el.

"Şi eu sunt o fiinţă umană şi sunt lider aici. Vreau să pot spune că am ajutat la oprirea acestui lucru", a susţinut el.

Cu toate acestea, pentru ca o interdicţie la nivel orăşenesc să funcţioneze, ar trebui să fie de acord cu şefii responsabili de mahalaua Mandela, şi o bandă rivală de droguri.

Avocata Flavia Froes a declarat pentru AP că şi alte bande s-au alăturat efortului depus de şefii din mahalaua Mandela pentru oprirea vânzării acestui drog.

"Ei aderă en masse. Şi-au dat seama că această experienţă cu crack-ul nu este bună, chiar dacă a fost profitabilă. Costurile sociale au fost extraordinare. Acesta nu era un drog pentru cei bogaţi, ci lovea în propriile lor comunităţi", a fost citată ea.

Avocata a adăugat: "Astăzi putem spune cu certitudine că observăm sfârşitul crack-ului în Rio de Janeiro".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor