Titus Corlăţean a pledat, în Cipru, pentru dreptul tinerilor din Transnistria la educaţie în limba română

Titus Corlăţean a pledat, la reuniunea miniştrilor de externe de tip Gymnich din Cipru, pentru dreptul tinerilor din Transnistria la educaţie în limba română, în contextul discuţiilor privind problema accesului şi a lipsei educaţiei în state afectate de conflict sau în proces de tranziţie politică.

Intervenţia demnitarului român s-a concentrat asupra relevanţei abordării atotcuprinzătoare a ciclului educaţional pentru tinerii din imediata vecinătate a UE, atât cea sudică, cât şi cea estică. Ministrul Corlăţean a reamintit dificultăţile întâmpinate de şcolile de grafie latină(limbă română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, şi a atras atenţia asupra lipsei de progrese în reglementarea situaţiei, informează MAE.

Şeful diplomaţiei române s-a referit la importanţa menţinerii pe agenda UE a dreptului la educaţie pentru tinerii din regiunea transnistreană şi asigurarea accesului acestora la şcolile cu predare în limba română. Totodată, ministrul român de externe a arătat că accesul la educaţie este o măsură concretă de consolidare a încrederii dintre părţile aflate în conflict, cu potenţial major de detensionare a relaţiilor. A evocat rolul pe care sistemul educaţional din România l-a avut şi continuă să îl aibă în specializarea tinerilor din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Dezbaterile din cadrul reuniunii informale a miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE (tip Gymnich), care s-a desfăşurat la Paphos (Cipru) au permis un schimb de opinii privind spaţiul extins al Orientului Mijlociu, cu accent asupra evoluţiei crizei din Siria. Au fost evaluate evenimentele cele mai recente şi au fost discutaţi paşii următori în această criză, inclusiv în contextul apropiatei sesiuni a Adunării Generale ONU. Miniştrii de externe au avut un schimb de opinii asupra perspectivei regimului de sancţiuni impus de UE. Ministrul român de externe a informat asupra sprijinului pe care România îl oferă în gestionarea crizei umanitare din Siria.

Discuţiile privind rolul apei în dimensiunea de politică externă şi de securitate comună a UE au reliefat nevoia unor acţiuni mai concertate ale SEAE şi ale statelor membre. Unul din punctele principale la care s-au referit miniştri a fost implicarea mai mare a UE în societăţile aflate în tranziţie în urma "Primăverii arabe", prin proiecte pentru gestionarea eficientă a apei finanţate de Comisia Europeană sau de state membre în nume propriu.

Şeful diplomaţiei române a făcut referire la necesitatea conturării unui profil mai accentuat al UE în gestionarea crizei apei în Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, fapt care va consolida acţiunile externe ale UE. Totodată, ministrul Corlăţean a evidenţiat importanţa securităţii energetice a UE printr-un management eficient al resurselor hidro-energetice atât din interiorul UE, cât şi din exterior.

În acest context, Titus Corlăţean s-a referit la utilitatea promovării conceptului de cooperare regională în facilitarea unui climat pozitiv al relaţiilor dintre părţile implicate (Asia Centrală sau Orientul Mijlociu), dar şi între state UE şi non-UE (ex. cooperarea Dunăre-Mekong). A evocat în context subiectul aflat pe agenda israeliano-palestiniană în domeniul gestionării accesului la resursele de apa, pledând pentru un rol consolidat al UE în concretizarea proiectelor în curs.