Tinerii români se consideră cei mai sănătoşi din UE. Paradoxul din spatele cifrelor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte proporţia tinerilor care îşi evaluează pozitiv starea de sănătate. Potrivit celor mai recente date Eurostat, 98,2% dintre românii cu vârste între 16 şi 29 de ani spun că sunt sănătoşi sau foarte sănătoşi. Cifra este cu mult peste media europeană, de 89,7%, însă nu reflectă neapărat starea de sănătate măsurată prin indicatori medicali.

România este urmată în acest clasament de Grecia, cu 98,1%, şi Croaţia, cu 95,9%. La polul opus se află Suedia, unde doar 74,4% dintre tinerii cu vârste între 16 şi 29 de ani îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, şi Finlanda, cu 81,4%.

Datele Eurostat, citate de TVR, măsoară însă percepţia oamenilor asupra propriei sănătăţi, nu rezultatele unor consultaţii sau analize medicale. Diferenţele dintre state pot fi influenţate de factori culturali, de aşteptările populaţiei şi de modul în care oamenii îşi evaluează sau îşi diagnostichează problemele de sănătate.

În cazul României, această percepţie pozitivă contrastează cu o serie de indicatori obiectivi mai puţin favorabili. Speranţa de viaţă era de 76,6 ani în 2024, cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene. În acelaşi timp, România se află la coada clasamentului european în ceea ce priveşte cheltuielile medicale pe cap de locuitor.

Există şi o legătură între nivelul veniturilor şi modul în care oamenii îşi apreciază starea de sănătate. La nivelul UE, 85,6% dintre tinerii proveniţi din gospodăriile cu cele mai mici venituri declară că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. În rândul celor din gospodăriile cu cele mai mari venituri, procentul urcă la 93,7%.

În România, diferenţa este mai redusă, dar rămâne vizibilă: 96% dintre tinerii din gospodăriile cu venituri mici îşi evaluează pozitiv sănătatea, faţă de 99,3% dintre cei din gospodăriile cu venituri ridicate.

Un alt indicator arată că percepţia pozitivă a tinerilor nu înseamnă că accesul la servicii medicale este lipsit de probleme. Potrivit raportului Comisiei Europene privind sănătatea în România, 6% dintre persoanele care au avut nevoie de îngrijiri medicale în 2024 nu au primit asistenţa necesară din cauza costurilor, distanţei sau timpului de aşteptare. Situaţia este şi mai dificilă pentru persoanele expuse riscului de sărăcie, în cazul cărora proporţia a ajuns la 16%.

Astfel, România apare într-o poziţie aparent paradoxală: tinerii îşi evaluează sănătatea mai bine decât tinerii din orice alt stat membru, în timp ce ţara are în continuare rezultate slabe la o serie de indicatori medicali şi de acces la servicii.

Cifra de 98,2% trebuie, prin urmare, privită mai degrabă ca un indicator al percepţiei tinerilor asupra propriei sănătăţi decât ca o confirmare că România are cea mai sănătoasă generaţie tânără din Europa.