Surpriză în sondajele INSCOP: O alianţă PNL-USR ar ajunge la 32%, la doar trei puncte de AUR

Peisajul politic românesc a înregistrat schimbări importante în ultimele şase luni, iar evoluţiile electorale ale principalelor partide ar putea anticipa tendinţele care vor influenţa alegerile locale şi parlamentare din 2028, consideră sociologul Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research.
Într-o analiză publicată pe Facebook, Ştefureac atrage atenţia asupra unor evoluţii atipice în intenţiile de vot, de la creşterea spectaculoasă şi apoi reculul PNL până la recuperarea electorală a PSD şi prima scădere semnificativă a AUR după o perioadă îndelungată de stabilitate.
Potrivit directorului INSCOP, PNL a câştigat aproximativ şase puncte procentuale după moţiunea de cenzură PSD-AUR care a dus la căderea Guvernului Bolojan, ajungând la 20-22% în mai 2026. Creşterea s-a dovedit însă temporară, cele cinci luni de guvernare interimară anulând câştigul electoral. În noiembrie, liberalii au revenit la nivelul din aprilie, dar Ştefureac consideră că partidul păstrează perspective de creştere în opoziţie, în jurul lui Ilie Bolojan.
În schimb, PSD, care pierduse 3-4 puncte procentuale după moţiunea de cenzură, a recuperat aproape integral acest recul în perioada petrecută în opoziţie. Revenirea la guvernare i-a adus un nou avans, de 4-5 puncte, până la 22-24% în noiembrie. Sociologul avertizează însă că participarea la guvernare, într-un context economic dificil, ar putea provoca o nouă erodare a partidului.
AUR pierde teren pentru prima dată după 18 luni
Una dintre cele mai importante schimbări semnalate de Remus Ştefureac priveşte AUR, partid care, după 18 luni în care s-a menţinut constant la 38-40% în sondaje, a coborât în noiembrie la 34-35%.
Directorul INSCOP apreciază că pierderea de 4-5 puncte procentuale ar putea fi explicată prin întoarcerea unei părţi a foştilor alegători social-democraţi către PSD, odată cu revenirea acestuia la guvernare.
„Rămâne de văzut dacă AUR intră pe tobogan sau este doar un recul de moment, aşa cum am mai văzut şi la alte partide”, notează Ştefureac.
USR a înregistrat, la rândul său, o revenire electorală. După ce coborâse la 9% în mai 2026, partidul a recuperat aproximativ trei puncte procentuale în noiembrie, ajungând la 12-13%, pe fondul formării Guvernului PSD şi al refuzului de a vota învestirea acestuia.
O alianţă PNL-USR ar putea schimba calculele pentru 2028
Un alt rezultat remarcat de sociolog este potenţialul electoral al unei alianţe PNL-USR, testată pentru prima dată în noiembrie 2026.
Potrivit măsurătorilor INSCOP prezentate de Ştefureac, o asemenea alianţă ar obţine 32% din voturile alegătorilor mobilizaţi, cu numai trei puncte procentuale sub AUR.
Directorul INSCOP consideră că proiectul ar putea deveni un reper important la alegerile din 2028, dacă cele două partide reuşesc să construiască o alternativă credibilă în opoziţie, să atragă inclusiv alegători moderaţi ai AUR şi să depăşească disputele interne.
Jumătate dintre români ar vota un partid nou
Analiza evidenţiază şi un potenţial electoral important pentru apariţia unor noi formaţiuni politice.
Potrivit lui Remus Ştefureac, jumătate din populaţia României declară că ar vota un partid nou înfiinţat.
Sociologul apreciază că există spaţiu pentru noi proiecte politice şi posibili lideri care ar putea să le dezvolte. Îl menţionează, în acest context, pe Victor Ponta, care şi-ar fi menţinut un nivel de încredere de peste 20%, dar şi partidul SENS, despre care afirmă că se apropie de pragul electoral.
Totuşi, directorul INSCOP avertizează că lansarea şi consolidarea unei noi formaţiuni reprezintă o provocare, mai ales în condiţiile în care timpul rămas până la alegerile din 2028 este limitat.
„Spaţiu de construcţie ar fi, lideri potenţiali de asemenea (de exemplu, Victor Ponta şi-a păstrat permanent un nivel de încredere de peste 20%), unele partide se apropie de prag (SENS), dar timpul rămas până în 2028 este, de fapt, foarte scurt. Pentru toată lumea care doreşte să intre sau să rămână în jocul politic”, concluzionează Remus Ştefureac.