Suprimarea din Xinjiang continuă şi la 3 ani după conflicte

Un oficial de top al Partidului Comunist Chinez (PCC), care supraveghează regiunea tensionată Xinjiang, a promis recent să utilizeze un "pumn de fier" pentru a suprima posibilele tensiuni, după ce trei ani de violenţe etnice au zguduit zona; grupurile de drepturile omului au criticat autorităţile chineze pentru încălcarea drepturilor omului şi dispariţii de persoane.

Revoltele etnice care implică minoritatea uigură şi majoritatea chineză Han, s-au soldat cu 200 de victime în 2009 şi a determinat PCC să instaureze o securitate strictă în regiunea de nord-vest.

"Nu trebuie să lăsăm teroriştilor niciun loc pentru a se ascunde", a declarat Zhang Chunxian, secretarul Comitetului de Partid din Xinjiang, pe 5 iulie, potrivit presei de stat.

Comentariile lui Zhang au fost însoţite de un exerciţiu "contra-terorism", efectuat de forţele speciale chineze, pentru a suprima "separatiştii, extremiştii şi teroriştii", au indicat relatările de stat.

De-a lungul arterelor majore de trafic au fost înfiinţate puncte de control, iar armata a fost pusă în stare de alertă maximă, lunetişti fiind desfăşuraţi în anumite zone, în conformitate cu rapoartele de stat.

Percheziţiile corporale la aeroporturi s-au intensificat, o femeie uigură plângându-se pe microblog-ul ei că a fost forţată să se dezbrace complet şi a fost pişcată de fund şi de sâni de o gardă a securităţii aeroportuare. Femeia, care s-a prezentat drept "Zohre-M" pe Weibo, un serviciu popular asemănător Twitter, a spus că a plâns din cauza acestui tratament necorespunzător în timpul zborului de o oră.

Chiar şi multe dintre femeile micuţe care serveau de obicei alimente în avion au fost schimbate cu bărbaţi voinici, potrivit New Tang Dynasty Television.

Săptămâna trecută, mass-media chineză de stat a relatat că şase persoane au încercat să preia controlul asupra unui avion care zbura de la Hotan la Urumqi, dar nu au reuşit pentru că pasagerii şi echipajul avionului s-au luptat cu ele. Mai târziu, s-a raportat că doi dintre terorişti au murit în condiţii suspecte.

Uigurii care locuiesc în regiune au acuzat Beijingul de persecuţie politică şi religioasă.

Congresul Uigur Mondial a dat o declaraţie precizând că uigurii din Xinjiang "vor organiza proteste cu ocazia celei de-a treia aniversări" a represiunii şi a reiterat că "mulţi uiguri au fost reţinuţi arbitrar, condamnaţi la moarte sau la sentinţe lungi, după procese influenţate de politizare şi după strangularea unui proces echitabil."

Represiunea din China se agravează

Conform unor relatări, revoltele din Xinjiang, capitala Urumqi, au început iniţial ca proteste paşnice, dar au devenit violente. După incident, mii de uiguri au fost arestaţi de autorităţile chineze. Mass-media chineză de stat a dat vina pentru violenţă pe "huligani înarmaţi cu cuţite", care au jefuit mai multe magazine.

Şeful Congresului Uigur Mondial, Rebiya Kadeer, a descris o imagine diferită în editorialul publicat în Wall Street Journal, spunând că peste 43 de bărbaţi şi băieţi au dispărut şi nu s-a mai auzit de ei niciodată după revolte. Ea a opinat că "responsabilitatea pentru violenţă revine politicilor autorităţilor chineze."

"Beijingul a atacat în mod deliberat identitatea uigură a regiunii noastre, prin constrângerea a milioane de etnici chinezi Han să se stabilească în zonă şi în acelaşi timp, prin constrângerea uigurilor să se mute în alte părţi ale ţării, invocând lipsa forţei de muncă drept justificare", a adăugat Kadeer.

În acel moment, oficialii au acuzat grupuri din străinătate că ar fi instigat la revolte.

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International şi-a reiterat declaraţiile, spunând că zeci de uiguri au dispărut în urma protestelor. Autorităţile chineze au mers din casă în casă, căutând membri ai minorităţii etnice şi au reţinut sute sau poate chiar mii de oameni.

"Aproape trei ani nu am ştiut unde se află fiul meu - dacă este viu sau mort", a declarat Patigul Eli, mama unui student uigur care a dispărut după conflicte, fiind citată de Amnesty. În timpul tulburărilor, martorii au relatat pentru grupul de drepturile omului că relatarea oficială a Chinei este incorectă, mulţimea confruntându-se cu bătăi dezlănţuite, gaze lacrimogene şi gloanţe.

După trei ani, represiunea împotriva uigurilor încă are loc, autorităţile încercând să reducă la tăcere oamenii care au încercat să vorbească împotriva abuzurilor, a declarat Catherine Baber, care conduce programul Asia-Pacific al Amnesty International. Familiile care au încercat să afle unde se aflau cei dragi lor s-au confruntat cu intimidare, detenţie sau au fost ameninţaţi de oficialii locali.

"Autorităţile chineze trebuie să dezvăluie locul unde se află indivizii care au dispărut forţat şi să pună capăt persecuţiei împotriva membrilor familiilor lor, care solicită să li se răspundă la întrebări", a spus ea.