Summitul Uniunea Europeana-Rusia: cele patru subiecte sensibile

La primul summit UE-Rusia, de la Sankt-Petersburg, de la instalarea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte, la 7 mai, discuţiile au fost axate pe dosarele Siria şi Iran, pe cooperarea energetică şi vizele pentru cetăţenii ruşi. Delegaţia UE a fost condusă de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. La acest al 29-lea summit UE-Rusia, Vladimir Putin a adoptat o poziţie inflexibilă. El a preconizat o relaţie UE-Rusia 'pragmatică, eficientă, lipsită de ideologie sau alte stereotipuri'. Săptămânalul L'Express trece în revistă principalele chestiuni abordate la acest summit.

Liderii europeni sperau să-l convingă pe Vladimir Putin să-şi reducă sprijinul pentru preşedintele sirian Bashar al-Assad. 'Uniunea Europeană şi Rusia au abordări diferite, dar suntem în întregime de acord că planul Annan oferă cea mai bună şansă pentru încetarea violenţelor în Siria', a afirmat Herman Van Rompuy, cu ocazia unei conferinţe de presă organizată la finalul summitului. 'Trebuie evitat războiul civil şi găsită o soluţie paşnică şi durabilă', a adăugat acesta. 'Trebuie să acţionăm pentru încetarea imediată a oricărei forme de violenţă în Siria şi pentru aplicarea unui proces de tranziţie politic', a subliniat preşedintele UE, aflat alături de preşedintele rus şi de José Manuel Barroso.

Vladimir Putin, a cărui ţară este principalul sprijin pentru preşedintele sirian Bashar al-Assad, nu a reacţionat la cuvintele 'tranziţie politică' şi a calificat discuţia drept 'fructuoasă'. Preşedintele rus a rămas ferm pe poziţie în cursul deplasărilor la Berlin şi Paris vinerea trecută, excluzând orice sancţiune nouă din partea ONU împotriva regimului lui Bashar al-Assad, precum şi plecarea liderului sirian de la putere. Moscova este un vechi aliat al Damascului. Încrezător în sprijinul categoric al Moscovei, Assad şi-a reafirmat duminică, într-un discurs, hotărârea de a înăbuşi revolta populară care a izbucnit în martie 2011.

O serie de dezacorduri privind accesul la piaţa rusă sunt un obstacol în calea negocierilor care au loc de patru ani pentru încheierea unui nou pact economic între UE şi Rusia. Europenii doresc ca Moscova, care urmează să adere în acest an la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), să consolideze statul de drept pentru a facilita pătrunderea investiţiilor întreprinderilor occidentale pe piaţa rusă.

UE este cel mai mare partener comercial şi economic al Rusiei. Aproape jumătate din comerţul exterior al Rusiei este îndreptat spre ţările membre ale UE, iar livrările de gaze din Rusia reprezintă peste un sfert din nevoile Uniunii. La rândul său, Moscova importă o gamă largă de produse europene, de la maşinile germane şi mobila suedeză marca Ikea la uleiul italian de măsline. Schimburile comerciale dintre Rusia şi UE au depăşit în 2011 nivelul înregistrat înaintea crizei financiare din 2008, cu un volum de 394 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Pe plan energetic, UE a elaborat reglementări pentru ca să împiedice gigantul rus Gazprom să controleze gazoductele, fapt condamnat de Moscova. Gazprom va începe în decembrie construirea gazoductului South Stream, ce va transporta gaz rusesc spre UE prin Marea Neagră, ocolind Ucraina, principala ţară de tranzit, dar aflată în conflict cu Moscova din cauza tarifelor, ceea ce a dus la întreruperea temporară a livrărilor către ţările din UE.

Pe agenda summitului s-a aflat şi problema negocierilor dintre Iran şi marile puteri cu privire la controversatul program nuclear al Teheranului. Preşedintele UE a subliniat faptul că Bruxellesul şi Moscova sunt de acord în ceea ce priveşte 'nevoia urgentă de a împiedica Iranul să-şi dezvolte armele nucleare'. Dar Rusia criticase anterior 'sancţiunile unilaterale' împotriva Iranului, considerând că introducerea de către UE a unui embargo petrolier era 'eronată' şi constituia o decizie autoritară.

Negocierile dintre Iran şi marile puteri se vor continua cu o nouă rundă de discuţii la Moscova, la 18 şi 19 iunie. Înainte de aceste discuţii, Vladimir Putin se va întâlni cu omologul iranian Mahmoud Ahmadinejad, cu ocazia unui summit la Beijing, marţi şi miercuri. De asemenea, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) a anunţat luni o nouă reuniune la Viena, vineri, ceea ce creşte speranţa într-o evoluţie a acestui dosar.


Vladimir Putin continuă, de asemenea, să ceară, fără niciun rezultat pe moment, suprimarea vizelor pentru cetăţenii ruşi care se deplasează în spaţiul Schengen, dar UE pune o serie de condiţii, de la securizarea paşapoartelor la respectarea drepturilor omului.

În deschiderea lucrărilor oficiale ale summitului UE-Rusia, liderul de la Kremlin le-a comunicat reprezentanţilor de la Bruxelles că nu este posibilă realizarea unui parteneriat autentic între ţara sa şi UE 'atât timp cât există bariere pentru cetăţenii ţărilor noastre'. Jurnaliştii ruşi care l-au însoţit vinerea trecută la Berlin şi apoi la Paris aveau viză de o zi, care expira în mijlocul conferinţei de presă din capitala franceză: 'Ce trebuiau să facă, să se scoale şi să plece?', i-a întrebat ironic liderul rus pe interlocutorii săi.