Sulfina Barbu: Contracţia economică se datorează în primul rând reducerii cheltuielilor pe investiţii

Sulfina Barbu a declarat miercuri că acea contracţie economică anticipată de FMI se datorează reducerii cheltuielilor pe investiţii, apoi deprecierii leului, şi nu în ultimul rând ,,incompetenţei" atragerii fondurilor europene, în contextul prezentării de către FMI a raportului pe 2012.

Fiind întrebată cum comentează raportul FMI pe 2012 în care susţine că leul s-ar putea deprecia cu 20% şi s-ar putea înregistra o scădere economică de 5%, vicepreşedintele PDL a spus că este ,,un risc major" pentru România, iar această contracţie economică se datorează reducerii cheltuielilor pe investiţii şi ,,incompetenţei" pe atragerea fondurilor europene.

,,Este un risc major pentru România şi repet, nu este semnalul de alarmă tras doar de noi, ci de instituţii independente, este un risc major pentru că deja creşterea economică a României a ajuns ca şi previziune la 1%, dar din păcate ea va fi sub 1%. Contracţia economică se datorează în primul rând reducerii cheltuielilor de investiţii, în al doilea rând deprecierii leului şi în al treilea rând incompetenţei pe atragerea de fonduri europene. Dacă Guvernul nu ia măsuri imediate, aceste pericole, din păcate, vor deveni realităţi. Şi, pentru binele României şi pentru fiecare dintre noi va fi foarte rău", a spus Sulfina Barbu în cadrul unei conferinţe de presă.

Reprezentanţii FMI avertizează că amplificarea crizei din zona euro ar putea duce la o scădere economică de 5% pentru România şi la o depreciere a leului cu 15-20%.

"România are legaturi strânse comerciale şi financiare cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa cuprind aproximativ 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte deţinut de bănci din zona euro.Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat", se menţionează în raportul de ţară al FMI.

Potrivit reprezentanţilor FMI, ar exista cinci riscuri importante pentru România, respectiv intensificarea crizei din zona euro, accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine, o reacţie împotriva reformelor a populaţiei şi politicienilor, o slabă accesare a fondurilor europene şi blocarea accesului la pieţele financiare.